Celrom Severin a ajuns în ghearele creditorilor

Celrom Severin a ajuns în ghearele creditorilor

Combinatul îşi închide porţile, iar majoritatea salariaţilor intră în şomaj la 15 august

SC Celrom SA Severin a intrat în procedura de insolvenţă. Unitatea este recunoscută ca fiind singura din ţară, unde, în 1996, a avut loc cea mai lungă şi mai sângeroasă grevă din istoria sindicală românească, în urma căruia directorul de la acea vreme al FPS, Constantin Manea, a murit închis în ghereta de la poarta fabricii.

Deşi muncitorii au pichetat Prefectura Mehedinţi săptămâni la rând, sperând că atât AVAS, cât şi Guvernul vor aloca un ajutor de stat pentru plata datoriilor şi reluarea activităţii, situaţia combinatului a rămas neschimbată. Mai mult, 550 de muncitori au fost anunţaţi că de la 15 august vor îngroşa rândurile şomerilor, falimentul fiind imposibil de evitat. „Am sperat până în ultima clipă că nu ne vom pierde locurile de muncă, iar unitatea va continua activitatea. Nimeni nu s-a implicat decisiv în salvarea Celromului sau a situaţiei noastre, ca muncitori. Promisiunile au curs aproape săptămânal, însă implicarea a lăsat de dorit. Vom încerca să mergem înainte“, susţine Gabriela Caţan, o muncitoare cu zece ani vechime în combinat. 

Toamna se numără creditorii 

Cu o datorie ce depăşeşte 14 milioane de euro, viitorul unităţii a fost deja bătut în cuie. De la 16 iulie 2009, instituţia a intrat în procedura de insolvenţă, creditorii urmând a se înscrie la masa credală a acesteia. Termenul limită pentru depunerea creanţelor este 16 septembrie 2009, urmând ca adunarea creditorilor să aibă loc la
16 octombrie 2009.

Opt creditori au pus ochii pe terenurile fabricii

Până la ora actuală, se cunosc doar opt creditori, printre care Primăria Severin, Banca Română pentru Dezvoltare, Direcţia Silvică Dolj, dar şi o serie de firme cu sediul în Bucureşti. Suma revendicată de creditori se ridică la peste 8 milioane de euro. Terenurile unităţii, destul de interesante pe plan imobiliar, având deschidere la Dunăre, trezesc interesul celor opt creditori.

De la începutul anului 2009, sindicaliştii au ieşit în stradă, au protestat luni, însă mai-marii de la Bucureşti nu au reuşit să găsească o soluţie de ieşire din criză. „Am fost duşi cu vorba de toţi cei implicaţi în discuţii, de la Guvern şi până la conducerea unităţii. Acum plătim noi pentru ilegalităţile celor care au dorit distrugerea combinatului. Trebuia ca noi, muncitorii, să fim mai hotărâţi. Acum e târziu“, mai susţine Ion Lică, muncitor ce mai avea doi ani şi ieşea la pensie.