Şeful SRI: „E mai greu să acţionezi în democraţie”
0
La 20 de ani de la înfiinţarea Serviciului Român de Informaţii, directorul instituţiei, George Maior, vorbeşte despre ce înseamnă securitatea naţională a României de azi şi explică de ce tinerii se simt atraşi de domeniul intelligence
Astăzi se împlinesc două decenii de când contraspionajul românesc a intrat într-o altă etapă, mult diferită faţă de precedentele. În martie 1990, noua conducere a statului a înţeles rapid că nu-şi mai putea permite să amâne constituirea unui serviciu de informaţii care să răspundă noilor realităţi politice, sociale şi economice. Straniile evenimente interetnice de la Târgu Mureş, petrecute între 19 şi 21 martie 1990, au grăbit apariţia SRI, sperându-se că în acest mod vor fi evitate, pe viitor, provocările orchestrate în afara graniţelor ţării. De atunci şi până acum lucrurile s-au aşezat în România, iar SRI a devenit - cel puţin aşa susţin oficialii săi - o structură respectată în rândurile serviciilor secrete aliate.
Directorul instituţiei, George Maior, a venit în redacţia ziarului „Adevărul" pentru a face o radiografie a Serviciului şi pentru a trece în revistă provocările cu care se confruntă. Un nou exerciţiu de transparenţă care demonstrează că SRI s-a poziţionat corect între structurile similare din aria de acoperire a NATO. Dincolo de fireştile constrângeri de exprimare ale lui George Maior, vă invităm să descoperiţi, în rândurile care urmează, preocupările şi tendinţele celor care activează în domeniul securităţii naţionale.
CARTE DE VIZITĂ
• George Maior s-a născut la 16 noiembrie 1967, la Cluj-Napoca.
• Master of Arts / Drept Internaţional şi Comparat, la Universitatea „George Washington" din Capitala SUA (1991-1992).
• Doctor în Drept internaţional la Universitatea din Cluj (1998).
• Însărcinat cu afaceri la Ambasada României din Irlanda (1997-1999).
• Secretar de stat în M.Ap.N. (2000-2004).
• Obţine gradul diplomatic de ambasador (august 2004).
• Senator PSD de Alba (2004-2006).
„Suntem temuţi în lumea intereselor ostile"
Adevărul: Cum arată SRI după 20 de ani, având ca sistem de referinţă profilul serviciilor de informaţii occidentale?
George Maior: A fost o evoluţie dificilă, sinuoasă, în consonanţă cu evoluţia societăţii româneşti până la urmă. Dar evenimentele fundamentale din punct de vedere strategic - integrarea în Uniunea Europeană, aderarea la NATO - au creat premisele apariţiei unui serviciu puternic din punct de vedere intelectual şi operaţional, recunoscut ca atare în acest concept de naţiuni şi care, în acest moment, este extrem de apreciat prin calitatea informaţiei pe care o schimbă cu alte servicii similare. Pentru că suntem într-o reţea de schimb de informaţii, care e necesară datorită globalizării, inclusiv în planul securităţii.
Aici nu poţi înşela, pentru că te decredibilizezi ca instituţie care furnizează informaţii şi analize. Serviciul este foarte credibil din acest punct de vedere şi a fost acceptat în toate formatele multilaterale, dincolo de Europa şi Statele Unite ale Americii. Avem o activitate de mare rezonanţă în lumea serviciilor de informaţii. Iar recent SRI a fost evaluat pentru admitere în clubul de la Berna, cel mai important forum de servicii europene, pe nişte criterii profesionale extrem de riguroase şi de înalte. Practic, suntem o instituţie aşezată bine în societatea românească.
Sigur, configuraţia geostrategică s-a schimbat faţă de acum 20 de ani, dar SRI a rămas la fel de „temut" ca şi serviciul de informaţii românesc de dinainte de 1989?
Vreau să vă spun că este apreciat prin calitatea operaţională şi este temut în lumea intereselor ostile. Acolo trebuie să fie temut! Pe de altă parte, suntem o instituţie diferită faţă de cea de dinainte de 1989, dar vreau să fac o remarcă: e mult mai dificil pentru un serviciu de informaţii să acţioneze într-o democraţie, decât pentru un serviciu ca Securitatea, care avea umbrela legală a unui stat totalitar pusă complet la dispoziţie.
Arta informaţiilor este dusă la momente de excelenţă în democraţie, nu într-un regim totalitar, unde e mult mai simplu să acţionezi. Mai există atacuri profesionale din partea unor foşti ofiţeri ai Securităţii din acest punct de vedere. Este mult mai versatil şi mai complex acest mediu de securitate în care lucrăm acum, care testează mult mai mult abilităţile în obţinerea informaţiilor.
Care ar fi profilul tânărului ofiţer de informaţii de astăzi?
Trebuie să fie un om cult, să înţeleagă valoarea informaţiei în această lume în care globalizarea duce la o multiplicare a zonei de informaţii pentru toţi. A desprinde lucrurile importante pentru securitatea naţională din aceste informaţii, a reuşi să le analizezi sunt calităţi pe care trebuie să le ai. În plus, trebuie să aibă şi conştiinţa etică a faptului că un serviciu de informaţii acţionează într-o lume democratică pentru apărarea democraţiei, a statului democratic, nu pentru el însuşi. Acesta este obiectivul final.
„SRI oferă stabilitate pe timp de criză"
Mai sunt tinerii interesaţi să-şi facă o carieră în SRI?
Chiar în ultimii ani am observat o foarte mare atracţie şi cereri foarte multe din zona universitară, academică, a societăţii civile de a veni în Serviciu. Sunt tineri foarte valoroşi - sociologi, istorici, ingineri, analişti. E o concurenţă foarte mare. Într-adevăr, şi criza este un factor favorizant. Aspectele materiale nu sunt tocmai atrăgătoare, dar e vorba şi de stabilitatea locului de muncă. În plus, există fascinaţia unei activităţi ce pune la încercare intelectul unui individ.
Dar nu e riscant pentru tânărul respectiv ca, în momentul în care îşi schimbă locul de muncă, să nu fie acceptat de către angajatori tocmai pentru că a lucrat în cadrul serviciilor de informaţii?
Percepţia se schimbă şi, la un anumit moment, am observat o mobilitate mai mare. Tineri care au stat şapte, opt ani în Serviciu au ajuns, pe baza C.V.-ului, în zone private foarte interesante din punct de vedere material, în companii mari din domeniul economic. Ceea ce este bine. La fel, îi găsim în medii de consultanţă foarte elevate. Eu cred că, în viitorul apropiat, un asemenea reper în C.V. nu va mai fi perceput ca în trecut, într-un mod negativ.
„Mai e mult de făcut în relaţia cu beneficiarii informaţiilor"
În ce stadiu se găseşte criza economică în România?
N-aş vrea să fac judecăţi de valoare, mai ales că nu avem noi competenţa fundamentală în acest domeniu. Guvernul şi Banca Naţională cooperează pentru abordarea acestui fenomen. Pe noi ne interesează criza din punct de vedere al securităţii naţionale, pentru evitarea unor dezechilibre majore ce ar putea atrage o situaţie gravă de securitate naţională. Pe de altă parte, acordăm o atenţie mai mare relaţiei dintre mediul privat şi stat, în momentele în care statul este mai „vânat", adică mai stors de resurse, având în vedere contextul economic. Prin urmare, este vorba despre abordarea unor fenomene de corupţie sistemică în acest domeniu. Informăm Guvernul în sens preventiv. De multe ori, Guvernul a luat decizii preventive bune din acest punct de vedere.
Faţă de acum un an, s-a mai ameliorat atitudinea decidenţilor politici faţă de informaţiile pe care le furnizaţi?
Avem foarte mult feedback de la beneficiari - uneori critic şi mă bucură acest lucru - astfel încât uneori revizuim un model de analiză pe o anumită situaţie. De exemplu, mai ales pe zona guvernamentală, informaţiile de rigoare sunt la ministerele de linie. Coroborând aceste informaţii primite de la ei cu propriile informaţii putem furniza date foarte utile, mai mult ca în alţi ani. Încurajez această relaţie directă între furnizorii de informaţii şi cei care trebuie să ia decizii pe baza lor. Dar mai e mult de făcut.
Asta ţine şi de evoluţia democraţiei româneşti...
Da, şi de o anumită schimbare de percepţie asupra rolului nostru, care este unul de informare, de cunoaştere, de prevenire, nu e un rol represiv.
S-a atenuat percepţia aceasta, de „rol represiv", în mediul politic?
Uneori, discursul politic nu arată că s-a atenuat, dar vă asigur că pentru oamenii cunoscători şi înţelepţi - că mai sunt şi la noi - s-a atenuat foarte mult şi se cunoaşte ceea ce facem cu adevărat.
Revenind, credeţi că puteţi gestiona corespunzător evoluţiile în plan economic, astfel încât România să poate depăşi cu bine criza?
„A gestiona" e un cuvânt prea puternic. Din punct de vedere analitic şi informativ, într-o perioadă destul de incertă, nu numai la noi, dar şi în alte zone ale Uniunii Europene, este un lucru dificil, dar realizabil. Avem un tablou apropiat de realitate, precum şi capacitate crescută de prevenire.
Deciziile din ultima vreme ale decidenţilor politici referitoare la criză au fost fundamentate pe analizele SRI?
Unele da, altele pe propriile analize. Poate cele mai multe decizii au fost fundamentate pe analizele decidenţilor politici, având în vedere rolul Guvernului. Repet, evit să emit judecăţi de valoare din acest punct de vedere.
Personal sunteţi mulţumit de cum s-a răspuns la ceea ce aţi înaintat beneficiarilor de informaţii?
Destul de mulţumit, nu mulţumit.
„Urmărim siteurile şi blogurile"
Cum vedeţi ultimele evoluţii din presa românească?
Din punct de vedere al Serviciului, văd presa destinată fundamental pentru a oferi publicului informaţie. Până la urmă, noi oferim cunoaştere decidenţilor, dumneavoastră opiniei publice. Avem împreună o mare responsabilitate. Eu sper ca acest context economic să nu afecteze dramatic presa - e o opinie personală! -, deşi s-au văzut din acest punct de vedere evoluţii negative. Sursele deschise sunt o parte esenţială şi foarte importantă din propria noastră analiză. Ceea ce oferă putere unui serviciu modern de informaţii şi capabil este a reuşi să integrezi multisursele, deci sursele deschise pe care le gestionaţi dumneavoastră şi care se află în baza aceasta de date publice care există, cu sursele noastre specifice secrete, într-o analiză cât mai limpede asupra realităţii. Şi suntem singura instituţie, alături de colegii de la SIE, care poate face această integrare. De aceea privim cu mult interes evoluţiile din zona presei.
Mai sunt „sursele deschise" un element atât de important în analizele pe care le întocmiţi, date fiind aceste evoluţii negative?
Sunt un element important, pentru că validează anumite informaţii şi realizează o distincţie calitativă între percepţie şi informaţia brută, reală. Avem chiar şi un buletin zilnic, bazat exclusiv pe surse deschise care se adresează decidenţilor. Vrem să-l extindem tot mai mult şi către zona analitică privată. Mai ales că avem posibilitatea să culegem informaţie şi analiză în foarte multe limbi din bazele de date deschise.
Schimbându-se mult mediile de informare, au intrat siteurile şi blogurile în sfera dumneavoastră de preocupare?
E o preocupare. Inclusiv în zona forumurilor, dincolo de a se înţelege anumite evoluţii şi dezbateri. Să luăm exemplul concret al radicalismului şi extremismului. Sunt foarte multe zone virtuale, forumuri în diverse limbi care întreţin o atmosferă de radicalism. Asta mai ales pe zona terorismului internaţional. Ne interesează foarte mult. Vă daţi seama ce expertiză trebuie să ai ca să poţi capta şi înţelege informaţia din acest punct de vedere? Ne-am dezvoltat capacităţile în acest sens. Aşadar, ne interesează şi analizăm siteurile şi blogurile. Nu intervenim, dar le urmărim.
„SRI are aproximativ 3.000 de agenţi operativi"
Aţi trecut prin câteva campanii electorale dure, în care nu aţi scăpat de acuzaţiile de implicare în politică. Credeţi că acestea au şifonat imaginea SRI în ochii opiniei publice?
Au fost acuzaţii şi discursuri mai agresive, dar important e că lumea nu s-a lăsat intimidată de acest lucru. N-am văzut nicio dovadă din acest punct de vedere, ceea ce reprezintă o satisfacţie profesională. Am ieşit onorabil dintr-o confruntare dură, de campanie, onorabil din punct de vedere al credibilităţii, al principiilor echidistanţei şi neutralităţii. Percepţia publică e mult mai bună decât s-ar putea extrage din acest tip de discurs. Cel puţin ultimele sondaje indică un grad de încredere în SRI în jur de 43-45%, ceea ce zic eu că este bine.
În alte ţări membre ale NATO care e procentul încrederii?
Între 35 şi 40%. Sunt ţări în care coboară din cauza multor factori. Mai ales în ţările care se expun mai mult din punct de vedere al activităţii informative. Dar, pe fondul crizei, vedem şi o depreciere a încrederii în instituţiile statului.
Se spunea că aveţi cel mai mare număr de agenţi...
S-au făcut nişte comparaţii nefericite metodologic între un serviciu şi altul, fără să fie luate în considerare atribuţiile. Comparând SRI cu MI5, acesta din urmă asigură doar informaţii pe contraterorism, contraspionaj şi mişcări extremiste interne. Nu asigură funcţia de antiterorism militar, cum o facem noi. Noi nu avem numai misiune informativă, ci şi executivă. Or, doar Brigada Antiteroristă, care nu e formată din agenţi, ci din militari specializaţi pentru a interveni în cazul unui atentat, are aproximativ 1.600 de oameni.
La o ţară ca România, e o brigadă normală. Ea e tot în componenţa Serviciului. De asemenea, există Academia Naţională de Informaţii, care are profesori. Aceştia nu pot fi încadraţi ca agenţi, ei asigurând integrat pregătirea ofiţerilor noştri. În alte state, Academia e o instituţie separată. Ca număr de agenţi operativi, care se ocupă de culegere de informaţii şi de operaţiuni de informaţii, suntem în media europeană - aproximativ 3.000 de agenţi. Dacă îi definim strict din acest punct de vedere.
„La Republica" scria că ar fi 12.000 de agenţi. De unde au informaţii de acest gen?
Au apărut la noi diverse articole şi au fost preluate acolo, din surse deschise. Acum, care este interesul „La Republica" să comenteze aceste aspecte, este o altă chestiune pe care nu vreau să o dezvolt.
A fost o scurgere de informaţii în cadrul SRI sau o aproximare a jurnaliştilor italieni?
Poate la diverse întâlnirii, seminarii, în decursul timpului s-a ajuns la astfel de cifre, dar acestea nu reflectă realitatea actuală.
Printre aceşti 3.000 de agenţi operativi aveţi şi colegi de-ai noştri din presă?
Este o întrebare recurentă şi am răspuns întotdeauna că nu facem nimic în exces faţă de oricare alt serviciu din Uniunea Europeană.
Apreciaţi inteligenţa jurnaliştilor...
Întotdeauna.
„Luptând, am reuşit să ne desprindem total de politic"
S-a diminuat gradul în care politicienii apasă „pedala de acceleraţie" pe zona serviciilor de informaţii?
Cred că da şi cred că este şi o voinţă instituţională de a ne asigura o autonomie absolut necesară pentru a ne îndeplini misiunea. Şi e valabil în mai multe domenii. Foarte multe domenii de la noi suferă de politizare. Observăm acest lucru şi nu este bine din punct de vedere al unui stat eficient. Voinţa noastră a fost clară şi, cu o luptă destul de intensă, am reuşit să ne desprindem total de asemenea practici.
Mass-media discută cazul unui senator care a reuşit să construiască o adevărată reţea de influenţare a justiţiei. Ce rol a avut SRI în documentarea acestui caz?
Cazul este sub cercetare şi nu aş vrea să mă pronunţ din acest punct de vedere. Poate la sfârşit vom putea discuta. În orice caz, Serviciul a acţionat în limitele legale şi în limitele obiectivului de securitate naţională pe care îl avem.
V-aţi confruntat în mod frecvent cu situaţii de genul celei în care este implicat senatorul Cătălin Voicu?
Este o preocupare constantă a noastră să asigurăm un cadru corespunzător, cel puţin pentru instituţiile de securitate şi pentru cele de aplicare a legii. Acestea trebuie să funcţioneze în parametrii constituţiei democratice.
Consiliul Superior al Magistraturii figurează ca fiind unul dintre beneficiarii informaţiilor dumneavoastră.
În anumite situaţii da.
Feedbackul din partea magistraţilor este mulţumitor?
Ei au independenţa totală şi trebuie să valorifice singuri informaţiile pe care noi le furnizăm.
Au fost situaţii în care n-aţi primit feedbackul aşteptat?
Nu e obligatoriu să avem un feedback de la ei. Ei primesc informaţiile şi, fiind independenţi, pot să ia sau nu o decizie.
„Este un dezastru pentru un Serviciu să se implice în alegeri"
S-a vehiculat intens faptul că un candidat la Preşedinţie sau altul ar fi beneficiat de sprijinul serviciilor de informaţii. Cât e adevăr şi cât e mit în această chestiune?
E un dezastru total pentru un serviciu de informaţii să susţină un candidat, pentru că acest lucru s-ar întoarce în timp împotriva sa, fără drept de apel. Un serviciu funcţionează după un lanţ de comandă şi de transmitere pe cale ierarhică, pe cale verticală a informaţiei. Altfel, foarte multă lume ar cunoaşte acest lucru şi imediat s-ar decredibiliza profesional în interior. Este exclus acest lucru. În plus, am afirmat de „n" ori principiul neutralităţii, inclusiv în prezenţa domnului preşedinte Băsescu şi a domnilor candidaţi la Preşedinţie.
În ultima campanie electorală, aţi fost „tocaţi" la televiziuni pe motiv că s-a creat un grup de lucru la nivelul SRI, grup menit să sprijine un anumit candidat...
Este fals, este de-a dreptul dezgustător să auzi asemenea afirmaţii. Nu te poţi gândi decât că au fost făcute de oameni care ar fi procedat în felul acesta. Subliminal, poate asta ar fi dorit să facă!
N-aţi simţit nevoia unei reacţii mai vehemente la vremea respectivă?
În momentul în care un serviciu intră într-o comunicare de acest gen, deja are o problemă de funcţionare şi de credibilitate. Eficienţa unui serviciu este dată de operarea secretă. Ca la submarin: dacă iese la suprafaţă, nu mai e o armă eficientă.
„Scutul nu poate fi o ameninţare la adresa Rusiei sau a Ucrainei"
Ce efecte au asupra securităţii naţionale schimbările politice produse la Chişinău?
Au efecte pozitive. Şi mă bucur că m-am întâlnit cu domnul Gheorghe Mihai, noul director al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, pe linia noastră de relaţionare în domeniul informaţiilor. Am constatat că în trecut au existat disrupţii care nu au fost în interesul de securitate al celor două state. Problematice sunt evident fenomenele transfrontaliere. Am decis să normalizăm şi să intensificăm schimbul de informaţii, care va fi un proces de durată.
În ceea ce priveşte schimbarea politică de la Kiev, s-a modificat vreun element în strategia de securitate a României?
Am avut o relaţie foarte bună cu fostul director al serviciului ucrainean. Au existat nişte schimbări acolo, sperăm să fie la fel de bune. Vom vedea, încă nu avem un prim contact. Iarăşi, e cea mai importantă graniţă între cele două state şi cred că e în interesul lor să coopereze din acest punct de vedere.
Există un risc în privinţa aplicării deciziei de la Haga de către partea ucraineană?
Nu, nu există.
În contextul amplasării scutului antirachetă, ne putem aştepta la amplificarea anumitor evoluţii la graniţa de nord a României?
Fiind acest demers strategic explicat bine, se poate intra într-un parametru de înţelegere normală a acestei dezvoltări. Amplasarea scutului este în interesul zonei din perspectiva ameninţărilor neconvenţionale, pe care trebuie să le vedem pe termen mediu şi lung. Pentru că noi vorbim de 15-20 de ani, tehnologia evoluează, fenomenele evoluează. Şi nu putem să nu avem cel puţin garanţia că am făcut tot ce trebuia pentru protecţia unor teritorii faţă de asemenea riscuri.
Credeţi că s-a înţeles bine faptul că scutul e defensiv şi nu ofensiv?
După ce m-am exprimat public că este un sistem eminamente defensiv, care nu poate avea funcţii ofensive, sintagma a fost interpretată pe un blog cu o uşoară ironie semantică şi lingvistică. În schimb, sintagma acoperă o chestiune de fond. De ce? Un sistem defensiv creează teamă pentru că, dacă este bine pus la punct, o altă forţă se poate gândi că poţi fi şi ofensiv, odată asigurată securitatea teritorială. De aceea am făcut această forţare semantică. Nu poate avea funcţie ofensivă pentru că tehnologia e de aşa natură încât acele rachete nu sunt ofensive, ci doar de interceptare. Deci, inclusiv din punct de vedere tehnologic nu pot fi folosite ofensiv.
Chestiunea n-a fost înţeleasă corespunzător în mod intenţionat?
Uneori da, pentru a se acţiona în alte zone de interes. Asta deşi se cunoaşte foarte bine la nivelul marilor strategi ce capabilităţi are un asemenea sistem în România şi că nu poate fi o ameninţare la adresa Rusiei sau a Ucrainei. Se ştie la nivel strategic, dar vedeţi că la nivel de discurs...
„Am remarcat intesificarea discursului autonomist maghiar"
S-au împlinit 20 de ani de la evenimentele de la Târgu Mureş. Ce riscuri sunt în privinţa relaţiilor dintre români şi maghiari?
Acestea au o consistenţă şi, dincolo de intensificarea discursului autonomist pe care am remarcat-o, suntem preocupaţi de aspecte care au o anumită concreteţe. Pe de altă parte, suntem preocupaţi să generăm informaţiile pertinente, astfel încât acestea să nu determine un element ultranaţionalist.
Evoluţiile sunt deosebite faţă de alţi ani?
Sunt uşor ascendente.
Acţiunile de combatere a reţelelor interlope sunt considerate adesea neconvingătoare...
Am discutat chiar la dumneavoastră, „La masa Adevărului", că aceste aspecte se vor intensifica şi aţi văzut că s-au intensificat. De exemplu, cazul de la Suceava este emblematic, pentru că arată exact valoarea negativă a acestor procese transfrontaliere. Indivizi dintr-un stat trec graniţa, lichidează şi se întorc - apropo şi de cooperarea cu statele vecine. Mai mult ca niciodată am încercat să oferim poliţiei expertiză de calitate pentru a detecta rapid făptuitorii. Întâi în sens preventiv, iar când lucrurile n-au putut fi prevenite, pentru depistarea rapidă a autorilor. Va trebui să investim mai mult în cooperarea dintre SRI şi direcţiile specializate din Ministerul de Interne. Sper că noua cooperare cu DGIPI va da rezultate mai bune.
Există suficientă voinţă politică pentru a se acţiona în urma informărilor pe care le faceţi în acest sens?
Eu vorbesc şi de voinţă instituţională. Sunt instituţii de aplicare a legii care trebuie să dezvolte această voinţă. Din păcate, mai sunt multe de făcut.
Dacă ar exista această voinţă instituţională - discutând la modul ideal - voinţă corelată cu cea politică, credeţi că s-ar elimina clanurile interlope sau în momentul de faţă ne aflăm în faza de metastaze?
Nu aş spune că suntem în faza de metastaze, dar situaţia este acută.
Aţi jucat vreun rol în decizia de interzicere a drogurilor uşoare?
E o preocupare a noastră, în general, aceasta cu drogurile. Nu vreau să comentez mai mult.
În ce măsură criza economică a sporit traficul şi consumul de droguri?
Le-a intensificat un pic din diverse raţiuni, de la raţiuni de ordin psihologic, la cele de ordin material.
„Ne trebuie o nouă lege"
„Legea informaţiilor" este blocată. Aţi făcut demersuri pe lângă decidenţii politici în vederea reluării procedurilor legislative?
Am comunicat tuturor liderilor de partide acest lucru - este obligaţia mea să am discuţii cu ei. Nu le-am sugerat formule, dar am evidenţiat ceea ce este de domeniul evidenţei istorice - faptul că legile au fost adoptate într-un moment de autarhie în privinţa identităţii noastre în lumea informaţiilor. Lucru care se vedea şi din punct de vedere intern, în sensul că observam atunci foarte multe riscuri şi ameninţări convenţionale în toate direcţiile.
Lucrurile s-au schimbat, din partea unor instituţii au apărut riscuri mult mai perverse, mult mai adaptate noilor tehnologii, noilor metode de comunicare transfrontalieră. Ne trebuie o nouă lege care să confirme aceste lucruri şi să ne dea posibilitatea de a le aborda, pentru că, dacă nu există umbrela aceea legală, legitimitatea unor acţiuni poate fi pusă în timp la îndoială. Nu dorim acest lucru.
Au fost discuţii cum că anumiţi politicieni au fost urmăriţi...
Am primit de la Parchet o solicitare de analiză şi vom transmite informaţiile la Parchet. Vă asigur că vom da toate detaliile.
Materialele, probele privind urmărirea le-aţi văzut?
Noi nu primim aşa ceva. Lucrăm separat. Am primit solicitarea de la Parchet şi vom acţiona.
Există o serie de materiale de urmărire a domnului Cristian Diaconescu, inclusiv când a fost la dumneavoastră la un sediu...
Da, domnul Diaconescu s-a întâlnit cu mine. Am discutat despre scutul antirachetă. I-am şi transmis un documentar public legat de filosofia scutului antirachetă.
Este extrem de grav dacă un om politic este urmărit în felul acesta.
Este grav dacă este şantajat din acest punct de vedere.
Se încarcă comentariile...
