Şeful experţilor în Marea Neagră: 50.000 de nave o străbat anual, fiecare lasă metale grele

Şeful experţilor în Marea Neagră: 50.000 de nave o străbat anual, fiecare lasă metale grele

Foca a dispărut din Marea Neagră, împreună cu mai multe specii de creveţi, scoici şi alte zeci de specii de plante şi vieţuitoare. Căluţii de mare, rechinii şi delfinii sunt pe cale de dispariţie.

Directorul Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” (INCDM), Simion Nicolaev, a vorbit pentru adevărul.ro despre problemele cu care se confruntă Marea Neagră. Iată principalele idei enunţate de Nicolaev, cu menţiunea că INCDM asigură reprezentarea ştiinţifică a României în organismele internaţionale precum UNESCO, NATO, Black Sea:

• De mai multă vreme primim semnale destul de alarmante. În ciuda unei uşoare refaceri a stării mediului marin, refacerea sistemului biotic (a organismelor vii, n.r.) dă semne puţin vizibile
• În acest moment, ca să refacem condiţiile de mediu de acum 50 de ani din Marea Neagră, trebuie să reconfigurăm activităţile de exploatare marină de-a lungul mai multor ani
• Cele mai alarmante semne se văd la peşti. În anii 50 erau peste 25 de specii comerciale. Acum mai sunt doar patru-cinci, şprot, calcan, rechin, scrumbie, dar nici acelea nu mai asigură cantităţile necesare. În 1986 captura totală de peşte a fost de 15.000 de tone, acum la litoralul românesc captura este de 600 de tone. Nu mai avem nave de pescuit şi se importă mult peşte pentru că se vinde cu un preţ mai mic.
• România a interzis pescuitul sturionilor în 2007 şi totuşi rezultatele nu sunt vizibile.
• În ceea ce priveşte algele mari, ele ocupau în anii 1950 o suprafaţă de 12.000 de kilometri pătraţi. În urma exploatării ele se găsesc acum pe 500 de kilometri patrati.
• Oamenii nu conştientizează importanţa fiecărei specii în mentinerea echilibrului marin. S-ar putea crede că dispariţia unei alge sau a unei moluşte, de exemplu, nu are o mare influenţă asupra ecosistemului din Marea Neagră, însa situaţia este alta. Acestea nu doar protejează ţărmul împotriva eroziunii, oferă şi un habitat propice dezvoltării altor specii de peşti sau plante.
• Apoi rechinul este o specie foarte căutată şi vrem să o trecem în regim protejat dar multe state se opun pentru au interesele lor.
• Din punct de vedere legislativ, lucrurile sunt foarte clare, problema o reprezintă implementarea. Cea mai gravă problemă este banii, nu avem fonduri.
• Cred că soluţia este cooperarea la nivelul Mării Negre.
• Sunt trei mari ameninţări la adresa Mării Negre. Primul este alterarea factorilor de mediu prin ape poluate, nutrienţi, staţii de epurare. Sunt oraşe la Marea Neagră, puternic tehnologizate, care nu au staţii de epurare. Mai este factorul uman prin poluări accidentale şi exploatarea resurselor şi mai este clima
• Poluarea directă se realizează cu substanţe toxice precum hidrocarburi (petrol) şi metale grele. Metalele grele sunt cea mai mare sursă de poluare din Marea Neagră. 50.000 de nave străbat anual Marea neagră, dacă 5 kilograme ajung în apă de la fiecare navă, imaginaţi-vă că este o cantitate uriaşă.
• Apoi am remarcat că la inundaţii concentraţia metalelor grele creşte substabţial. Asta se explică prin faptul că apa spală rezervele îngropate, aflate în subsolurile fostelor CAP-uri, ISMA-uri, combinate chimice.
• Şi agricultură e o sursă de poluare serioasă pentru că apa se îmbogăţeşte cu azot şi produce entropizare, adică îmbogăţirea peste o anumită limită cu săruri de azot şi fosfor, provenite din îngrăşămintele chimice în principal. Cea mai puternică entropizare este în colţul de NV al Mării Negre.
• Planul strategic de acţiune la Marea Neagră, semnat în 1996 în Turcia, este foarte larg, este realizat în linii mari şi obiectivele nu sunt realizate. Nu avem o Convenţie a Mării Negre.

Alga brună, râma de mare, o specie de scoici şi două de creveţi au dispărut pentru totdeauna din Marea Neagră, iar specialiştii în explorări marine susţin că delfinii mor în Marea Neagră din cauza sonarelor militare.



Ce mai spun experţii institutului, potrivit campaniei Mesaje pentru mare:

• Intre anii 1940-1960, in Marea Neagra trăiau aproximativ 1,5 – 2 milioane de delfini, în prezent numărul lor e de maxim 120.000.
• Braconierii pescuiesc excesiv anumite specii de peşti, care astfel au ajuns în pragul extincţiei sau chiar au dispărut complet din apele Mării Negre.

In acest moment cele cinci specii de peste cu valoare economica ramase in Marea Neagra se confrunta cu o serie de noi specii care le reduc drastic sansele de supravietuire. Despre invazia unor specii invadatoare provenite din alte mari si oceane:

• Un exemplu de specie nou aparuta in Marea Neagra este Mnemiopsis leyidi care se hraneste cu zooplancton si puiet de peste si care are un impact dezastruos asupra speciilor autohtone.
• Acest peste a ajuns in Marea Neagra la inceputul anilor 1980 fiind adus o data cu apele de balast ale navelor comerciale din America de Nord.
• In doar 15 ani, populatiile acestei specii invadatoare au ajuns la un miliard de tone. Se pare ca speciile invadatoare joaca un rol mult mai important decat se crede.
• Un alt exemplu se refera la explozia populatiilor de meduze care contribuie substantial la dezechilibrul din Marea Neagra astfel incat acestea incep sa inlocuiasca pestii in lantul trofic.
• De asemenea, mai multe specii de scoici, precum si doua specii noi de crab au patruns in acest mediu periclitand existenta tuturor speciilor de pesti din Marea Neagra.
• Desi exista eforturi sustinute pentru a corecta aceasta situatie, Marea Neagra este inca puternic afectata de speciile invadatoare, mai ales ca acestea se dezvolta mai repede intr-un ecosistem poluat din diferite surse precum ingrasamintele chimice si apele menajere netratate corespunzator.

Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” (INCDM), aflat sub autoritatea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, a fost creat în 1999 şi are ca principal domeniu de activitate cercetarea zonei costiere şi a mediului marin. INCDM este abilitat să propună Ministerului reglementări în domeniu şi asigură reprezentarea ştiinţifică a României în organismele internaţionale precum UNESCO, NATO, Black Sea. Institutul este denumit după fondatorul şcolii româneşti de ecologie marină, profesorul Grigore Antipa (1867 - 1944).
Activităţile majore ale Institutului: expediţii oceanografice, expediţii ştiinţifice naţionale sau internaţionale, în afara Mării Negre, monitoringul integrat al mediului marin şi costier, conservarea ecosistemului marin şi promovarea utilizării sale durabile,  protecţia şi dezvoltarea durabilă a resurselor marine vii, protecţia şi conservarea delfinilor în apele marine româneşti, radioactivitate şi radiologie marină.