Adevarul.ro

Câştigătoarea premiului Nobel pentru literatură în 2009, Herta Muller care a fost distinsă cu Premiul pentru Drepturile Omului „Franz-Werfel”, a fost elogiată de scriitori contemporani importanţi, dar a înfuriat feţele bisericeşti evanghelice din România pentru că au colaborat cu regimul comunist.

Discursul care a însoţit decernarea premiului a fost ţinut de scriitorul Iliya Troyanov, la ceremonie participând aproximativ o mie de invitaţi. Herta Muller a mulţumit pentru atribuirea premiului, în special Centrului împotriva deportărilor.

Citiţi şi:

• În bătălia pentru Herta Müller a învins prietenia
• Încă un premiu pentru Herta Müller
• Herta Muller se gândea să se sinucidă în România lui Ceauşescu

Erika Steinbach a apreciat curajul Hertei Müller de a dezbate în cartea sa problemele unui regim care nu oferă şansa unei vieţi normale. Preşedintele BdV a salutat de asemenea zece supravieţuitori ai deportării, saşii Erika Condriuc, Karl-Heinrich Galter, Waltraut Götz, Günther Guni, Ottilie Jakoby, Eva Kutschick, Gertraud Salmen, Edith Schnell şi Irene Weber şi şvabul din Banat, Hans Roch.

Scriitorul german, originar din Bulgaria, Ilya Troyanov a spus "Cei morţi nu sunt subiecte pentru drepturile omului. Nu sunt menţionaţi în niciunul dintre capitole care să servească drept bază juridică. Drepturile au fost date persoanelor în viaţă, chiar dacă acestea sunt, de fapt, în aproape orice garantate de stat, dar nimic nu le este garantat celor morţi, nici măcar o audiere, nici o cerere pentru un drept de a participa la viaţa de apoi. Nu era drept ca suferinţa lor sau munca lor să fie uitate şi totul până când apare un personaj ca Herta Muller, cea care şi-a asumat sarcina de a vorbi lumii despre tăcerea celor morţi."

Herta Muller critică trecutul comunist al României

În discursul ei, Muller a criticat politica trecută din România. Astfel, scriitoarea a subliniat deficienţele din cadrul anchetei de dispariţia populaţiei evreieşti din România şi Ungaria. Niciuna din aceste ţări nu a dezvăluit nici astăzi istoria persecuţiilor evreieşti. Consecinţele acestor eşecuri fiind resimţite şi astăzi. Iar despre minoritatea germană, scriitoarea a spus că, acesta nu şi-a refăcut trecutul nici pănă acum. Ura faţă de concetăţenii lor merge "mână în mână" cu "ura de guvern.", se scrie în publicaţie. 

La decernarea premiului, scriitoarea a povestit o întâmplare avută cu Biserica Evanghelică, în 1989, când împreună cu fostul ei soţ Richard Wagner a fost invitată pentru a vorbi la Congresul Bisericii Evanghelice din Germania. Însă, chiar înaine de eveniment, invitaţia lor a fost anulată pe motiv că cei doi ar fi fost catolici şi nu evanghelici.

Biserica Evanghelică, obedientă în faţa regimului comunist

Muller a declarat că regimul comunist din Bucureşti de la acea vreme a dictat această măsură. Dovada a fost făcută de scriitoare chiar în faţa auditoriului din Frankfurt, în  St Paul's, citând dintr-o înregistrare a unei "conversaţii telefonice dintre episcopul de atunci al Bisericii Evanghelice din Transilvania, Albert Klein, şi episcopul de Schaumburg-Lippe, Joachim Heubach”, scrie publicaţia germană www.siebenbuerger.de.

"Discuţia ar fi putut crea iluzia că Biserica Evanghelică Română ar avea obiecţii legate de invitarea scriitoarei catolice la Congres".

Conform Hertei Muller, Biserica Evanghelică din România i-ar fi transmis Bisericii din Germania să nu se amestece în treburile interne din România, altfel vor avea loc consecinţe. "Consecinţa ar fi fost ca relaţiile dintre cele două biserici să strice şi să le afecteze cooperarea."  Acesta ar fi fost motivul pentru care Muller şi Wagner nu au mai fost invitaţi la Forum. Scriitoarea a adăugat, de asemenea, că a venit timpul ca o anchetă să fie făcută şi în cazul colaborării bisericii Evanghelice din România cu regimul comunist, având în vedere că până acum se cunoaşte doar adevărul despre Biserica Ortodoxă. Ea a declarat că din moment ce au emigrat din România, nici ea şi nici soţul ei nu au mai ţinut legătura cu Biserica Ortodoxă.

Răspunsul organizaţiilor evanghelice

Răspunsul oficialilor organizaţiilor evanghelice din Germania a venit prompt ca reacţie la acuzaţiile Hertei Muller. Aceştia nu pot spune nimic deocamdată întrucât nu cunosc proba prezentată de scriitoare, dar îşi doresc "o clarificare a situaţiei".

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Congresului Bisericii Evanghelice, Rüdiger Runge, consideră ca fiind "foarte puţin probabile" declaraţiile făcute de laureata premiului Nobel. Iar organizatorii Congresului susţin că invitaţia nu ar fi fost anulată, iar numele celor doi nici nu s-ar fi aflat pe lista de evenimente, publicată cu două luni înainte de a fi trimisă la Berlin.

Bernd Buchner, autorul textului din publicaţia evangelisch.de, o acuză pe Herta Muller că se foloseşte de aceeaşi metodă securistă a cărui victimă a fost, spunând că a primit înregistrarea convorbirii telefonice de la cineva din Securitate, iar acum aceasta a devenit proba ei. Totuşi, reprezentanţi ai organizaţiilor evanghelice recunosc că scriitoarea este îndreptăţită să aibă o astfel de atitutdine, ţinând cont de istoria personală trăită sub regimul comunist.