Secretele vedetelor care au slabit sanatos

De ce este atât de uşor să ne îngrăşăm şi atât de greu să scăpăm de surplusul de grăsime? Lupta împotriva kilogramelor a devenit o problemă mondială. Nutriţioniştii încearcă să

De ce este atât de uşor să ne îngrăşăm şi atât de greu să scăpăm de surplusul de grăsime? Lupta împotriva kilogramelor a devenit o problemă mondială. Nutriţioniştii încearcă să detalieze secretele metabolismului şi să ne avertizeze în legătură cu pericolele regimurilor drastice de slăbire.

S-ar putea spune că nu este nimic mai simplu decât să scapi de kilogramele în plus: urmezi un regim de slăbire. Însă mecanismul slăbirii nu este unul tocmai simplu.

Unul dintre cei mai cunoscuţi nutriţionişti francezi, Jacques Fricker, doctor în ştiinţe medicale, nutriţionist la Spitalul Bichat din Paris şi cercetător la Institutul naţional de sănătate şi cercetări medicale din Franţa (Inserm), a explicat, într-un interviu acordat publicaţiei "Le Point", subtilităţile şi capcanele unui regim de slăbire.

A slăbi sănătos, arată J. Fricker, înseamnă să răspundem la întrebarea "de ce şi cu cât trebuie să slăbească o persoană", să ne asigurăm că este într-adevăr necesar să slăbească, că este într-adevăr momentul potrivit pentru a slăbi şi să găsim soluţia cea mai bună pentru fiecare în parte.

Caloriile nu au aceeaşi valoare

Deşi pare că toate caloriile au aceeaşi valoare nutriţională, lucrurile nu stau tocmai aşa. Aceasta deoarece nu toate îngraşă în aceeaşi manieră. Înainte de a fi utilizate de organism, o parte a acestor calorii este arsă. "Biletul de intrare" în organism diferă. Stocarea grăsimilor alimentare (lipidelor) în ţesutul adipos consumă doar 4% din valoarea calorică a lipidelor.

Transformarea glucidelor (zaharurilor) în grăsimi este ceva mai scumpă: 26% din valoarea calorică este disipată sub formă de căldură, atât timp cât nu sunt acumulate sub formă de rezerve. Spre exemplu, la un aport caloric identic, maioneza îngraşă mai mult decât cartofii sau pastele făinoase (care conţin glucide - amidon). În ceea ce priveşte costul caloric al transformării proteinelor (din carne, lapte, ouă etc.), acesta este şi mai mare decât în cazul zaharurilor.

Pe de altă parte, când sunt arse, un gram de glucide furnizează 4 calorii, în vreme ce un gram de lipide furnizează 9 calorii. Un alt lucru interesant este acela că organismul "contabilizează" mult mai bine grăsimile (lipidele) ingerate decât glucidele (zaharurile).

De-a lungul tubului digestiv, receptorii semnalizează creierului cantitatea şi calitatea alimentelor ingerate. Acesta autoreglează senzaţia de foame. Tocmai pentru că este mai puţin sensibil la zaharuri, sistemul este mai puţin performant în cazul regimurilor "fără glucide", explică nutriţionistul francez.

Cu alte cuvinte, în cazul zaharurilor senzaţia de saţietate apare mai târziu. În sfârşit, un regim bogat în lipide determină o acumulare mai mare de grăsimi decât un regim bogat în glucide. Acestea din urmă favorizează mai mult dezvoltarea muşchilor şi a ţesuturilor slabe.

Cu toate acestea, nu trebuie să cădem în fobia faţă de lipide. Acestea au o mare importanţă. În primul rând, scad absorbţia zaharurilor din tubul digestiv.

Spre exemplu, dacă mâncăm doar dulceaţă, aceasta determină o secreţie importantă de insulină (hormonul care "consumă" glucoza din sânge). Două-trei ore mai târziu, nivelul de insulină va creşte brusc, va provoca hipoglicemie (scăderea glicemiei din sânge sub valorile normale) şi va da o senzaţie de foame.

Aceeaşi cantitate de dulceaţă pusă pe o felie de pâine cu unt (lipide) nu va avea acelaşi efect. Grăsimile din unt vor încetini trecerea zahărului din dulceaţă în sânge şi astfel stimularea secreţiei de insulină va fi mai mică. De aceea, o mică cantitate de grăsime este recomandată pentru o mai bună utilizare a zaharurilor, pentru o secreţie mai puţin brutală de insulină şi pentru o senzaţie de saţietate mai durabilă.

Toate dietele celebre au mari hibe, riscuri şi agresează organismul

Pentru a slăbi, nu sunt importante numai calitatea şi cantitatea caloriilor, ci şi tempoul. Jacques Fricker susţine că este imperativ să începem ziua cu un mic dejun consistent. "Graşii neglijează de multe ori micul dejun. Or, este demonstrat ştiinţific faptul că o persoană care urmează un regim slăbeşte mai uşor dacă mănâncă bine dimineaţa." Este bine de ştiut faptul că, independent de ora şi consistenţa mesei, maximul secreţiei de insulină are loc în general în jurul orei 14.

Caloriile consumate la trezire sunt, de aceea, mai greu stocate decât cele din jurul prânzului sau seara. De asemenea, s-a demonstrat că persoanele care mănâncă mult dimineaţa îşi controlează mai bine aportul alimentar în cursul celorlalte mese ale zilei, iar cantitatea totală de calorii pe 24 de ore este mai mică.

Cel mai rău este să mănânci una sau două mese copioase pe zi, susţine nutriţionistul francez. S-a demonstrat că gustările lejere îngraşă mai puţin decât o masă copioasă, deoarece secreţia de insulină este mai mică. Atenţie însă! Gustările trebuie să fie bogate în proteine şi în fibre, nu în grăsimi şi zaharuri, iar totalul de calorii nu trebuie depăşit.

Fibrele alimentare

Fibrele sunt un element de bază al oricărei alimentaţii sănătoase. Acestea te obligă să le mesteci mai mult şi, implicit, să mănânci mai încet. Or, în momentul în care stomacul este umplut, mesagerii din acea zonă trimit creierului semnale, iar acesta "taie" senzaţia de foame, chiar dacă alimentele ingerate sunt foarte sărace în calorii.

În general, cei graşi mănâncă foarte repede, nu profită suficient de gustul alimentelor, sistemul lor de semnalizare este depăşit de viteza de umplere a stomacului, iar creierul nu are timp să suprime senzaţia de foame. Tocmai acestor oameni le sunt recomandate fibrele.

Pe de altă parte, fibrele încetinesc secreţia de insulină dacă sunt ingerate în acelaşi timp cu glucidele. De asemenea, înghiţite odată cu grăsimile, favorizează eliminarea acestora din urmă, în scaun, şi implicit, acumularea mai mică de calorii.

Emoţiile îngraşă

Faptul că emoţiile, pozitive sau negative, au un efect asupra greutăţii este demonstrat ştiinţific. A mânca cu plăcere creşte arderea caloriilor. Un fel de mâncare insolit creşte, de asemenea, efectul termic al alimentelor. Stresul provoacă o secreţie crescută de adrenalină.

Aceasta creşte valoarea acelui "bilet de intrare" al principiilor alimentare - amintit la începutul articolului. Stresul slăbeşte deci, doar cu condiţia să nu ducă la creşterea consumului de zahăr, aşa cum se întâmplă din nefericire de obicei.

Sportul, indispensabil regimului?

O oră de mers pe jos consumă 80 de calorii. "În acest ritm, ar trebui să mergem pe jos o sută de ore ca să pierdem un kilogram", susţine Jacques Fricker. Cu toate acestea, nimeni nu poate contesta rolul activităţii fizice! Stocurile de glucide din muşchi şi ficat permit susţinerea efortului timp de treizeci de minute. După această perioadă, organismul este obligat să intre în stocurile de grăsime pentru a face faţă efortului.

În cazul persoanelor care fac sport regulat, caloriile sunt în principal utilizate de muşchi şi mai puţin stocate în ţesuturile adipoase. În plus, sunt arse în cantitate mai mare chiar şi în repaus, ca şi cum organismul ar fi încă "ambalat". Un studiu canadian a demonstrat că arderea caloriilor la sportivi scade după aproximativ trei zile de repaus.

De aceea, explică nutriţionistul, pentru a slăbi, chiar şi în somn, trebuie să faceţi sport de cel puţin trei ori pe săptămână (sau 20-25 de minute zilnic). Pe de altă parte, cei care fac sport regulat mănâncă mai puţin decât cei care nu au nicio activitate fizică.

În cazul sportivilor, mecanismul de control al foamei este mai precis decât în cazul sedentarilor, al căror regim devine din această cauză mai greu de controlat. Sportul intervine deci în reglarea greutăţii, chiar dacă efectele pe termen redus sunt foarte puţin vizibile. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că muşchii, odată cu antrenamentul, se dezvoltă.

Însă, în vreme ce masa lor creşte într-o lună, grăsimea se "topeşte" abia după mai multe luni. De aceea, pe cântar efectele în prima fază sunt exact pe dos de cum ne-am aştepta, ceea ce provoacă frustrare. Totodată, sportul, ca şi regimul de altfel, nu ne permite să slăbim de unde am vrea.

Sculptează silueta, scade burta, însă nu permite dispariţia grăsimii de pe fese sau coapse deoarece muşchiul nu foloseşte, pentru a funcţiona, grăsimea care îl înconjoară. Sportul permite şi stabilizarea greutăţii obţinute după o cură de slăbire.

Este posibilă o stabilizare definitivă?

O stabilizare definitivă este etapa cea mai dificilă. Toate regimurile merg la început, după care efectul lor se diminuează, ca şi cum excesul de greutate ar rezista. O reducere anarhică a alimentelor din dieta zilnică duce la micşorarea masei musculare, deci a ţesuturilor care consumă caloriile! Metabolismul organismului se diminuează (efectul invers celui rezultat în urma sportului).

Dacă organismul utiliza, spre exemplu, înaintea regimului, 1.500 de calorii pentru a funcţiona, după o slăbire fără mişcare metabolismul de bază se reduce la 1.200 de calorii. Iar diferenţa de 300 de calorii se depune. Pe de altă parte, celulele se adaptează restricţiilor calorice.

Devin mai "econoame" şi-şi diminuează consumul energetic cu 10-15 la sută. Pe de altă parte, şi efectul termic al alimentelor ingerate scade. Organismul îşi formează o "economie de criză" şi-şi gestionează mai bine penuria.

"Jos cu dietele!"

În ceea ce priveşte cheltuielile legate de activităţile fizice, acestea devin din ce în ce mai limitate. Pe măsură ce organismul slăbeşte, pentru acelaşi exerciţiu, muşchii au din ce în ce mai puţină greutate de "cărat" şi deci ard mai puţine calorii.

De aceea, susţine Jacques Fricker, 80% din regimuri sunt ineficiente pe o durată lungă de timp şi apar acele variaţii "în acordeon" (sau "yo-yo") de greutate. Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti, este de acord cu explicaţiile nutriţionistului francez. În plus, prof. Mencinicopschi afirmă că la ora actuală nicio dietă de slăbit nu este fundamentată ştiinţific.

"Toate dietele celebre au mari hibe, prezintă riscuri şi, în ultimă instanţă, agresează, aduc multe-multe necazuri şi îmbolnăviri organismului. Asta trebuie menţionat clar: dietele de slăbire nu sunt o soluţie; sunt periculoase! Singura soluţie sănătoasă o constituie adoptarea unui stil de viaţă sănătos, combaterea sedentarismului, care duc la menţinerea durabilă a greutăţii optime. Dietele: jos cu ele!", susţine cu tărie specialistul român.

"Cele mai multe regimuri de slăbire ţin cont numai de aspectul cantitativ al caloriilor. Mâncăm 5.000 de kilocalorii şi ardem doar 1.000. Sigur că restul se vor depune. Problema este că, dacă mâncăm mai puţin şi slăbim, urmând una dintre dietele existente, apare fenomenul <> , adică ne vom îngrăşa mai tare, iar metabolismul bazal va fi calat pe o ardere mai mică, pentru că, în primul rând, se distruge tocmai masa musculară, cea care arde grăsimile!

Grăsimea nu se arde singură. În acest fel, prin <> musculaturii ne vom îngrăşa şi mai tare. Rata metabolismului bazal scade, tonusul muscular scade. Scăderea tonusului generează semnale către creier <> - ne sedentarizăm şi mai mult, avem tendinţa să nu mai facem deloc mişcare şi intrăm într-un cerc vicios", explică prof. Mencinicopschi.

În concluzie, mâncaţi cât mai puţin ca să trăiţi mai mult, dar cu următoarea menţiune: consumaţi calorii de calitate, este îndemnul specialistului în chimie alimentară.

La rândul său, prof. dr. Constantin Ionescu-Târgovişte consideră că problema scăderii în greutate este un subiect care preocupă lumea modernă din cauza creşterii ei alarmante în special la vârstele tinere şi în societăţile care au devenit rapid "societăţi de consum".

Cauza majoră a acestei creşteri trebuie căutată în transferarea alimentaţiei din "mediul familial" în "mediul industrial". O societate de consum se bazează pe profit, iar industria alimentară va urmări creşterea aportului "cu orice preţ", susţine nutriţionistul român.

"Să nu credeţi că marile companii din industria alimentară nu cunosc riscurile aditivilor alimentari sau al produselor lor", afirmă prof. Târgovişte. "Mai mult, adăugarea unor aditivi în alimente are ca scop declarat o atractivitate mai mare, prin calităţile senzoriale şi eventual prin efectul de <> pe care îl creează, mai ales în rândul copiilor şi tinerilor.

De altfel, reclamele vizează în mod deosebit această categorie vulnerabilă. Factorul genetic ocupă un loc important în geneza obezităţii, dar nu depăşeşte 30%, restul fiind atribuibil stilului modern de viaţă, adică scăderii activităţii fizice şi creşterii aportului caloric/lipidic în alimentaţie.

Remediul nu poate fi găsit decât în întoarcerea pe dos a acestui stil de viaţă. Însă, până în prezent, nimeni nu a reuşit să facă această întoarcere. Aşa se şi explică numeroasele regimuri "minune".

Diete la bancul de probe

Regimul Scarsdale

Principii: program de 14 zile, cu alegere între mai multe alimente pentru fiecare masă. Alimentele grase sunt interzise.

Avantaje: scădere teoretică de până la nouă kilograme. Formule complementare ca alternative pentru stabilizarea greutăţii

Dezavantaje: dezechilibre prin absenţa acizilor graşi din dietă şi carenţe de calciu. Regim de stabilizare prea sever.

Regimul Atkins

Principii: practice, niciun fel de glucide (fecule, cereale, pâine sau zaharuri) în dietă. Nicio limitare în privinţa grăsimilor şi a proteinelor.

Avantaje: simplu şi eficient, fără senzaţie de foame. Monotonia în alegerea meniurilor scade pofta.

Dezavantaje: carenţe de vitamine, săruri minerale, fibre. Scade rezistenţa musculară, iar aportul de grăsimi este prea mare (unii l-au supranumit şi "paşaportul către infarct").

Regimul Mayo Clinic

Principii: Regim limitat la două săptămâni (800-1.000 de calorii pe zi). Singurele băuturi autorizate: ceai şi cafea.

Avantaje: scădere în greutate de până la 5-6 kilograme. Eficienţă maximă.

Dezavantaje: Scăderea masivă a masei musculare din cauza aportului redus de proteine. Refacerea depozitelor adipoase după încetarea regimului. Lipsa unor strategii de stabilizare postregim.

Regimul disociat

Principii: se poate mânca orice, dar nu la aceeaşi masă sau în aceeaşi zi (există diverse combinaţii propuse). Sunt evitate astfel combinaţiile care îngraşă.

Avantaje: simplu de urmat. Eficient, cel puţin la debut.

Dezavantaje: dificil de urmat timp îndelungat. Nicio strategie de lungă durată şi reluarea creşterii în greutate după stoparea dietei.

Regimul Montignac

Prescrie combinaţiile lipide-glucide (cum sunt prăjiturile). Limitează aportul de glucide doar la cele care conţin fibre (din pâinea integrală, orez sau produse din făină integrală).

Avantaje: eficient în scurt timp, fără senzaţie de foame. Fără limitarea cantităţii alimentelor
permise.

Dezavantaje: restricţii pe viaţă pentru anumite alimente. Regim prea gras. Reducerea glucidelor din alimentaţie scade rezistenţa muşchilor şi provoacă oboseală musculară.

Vedetele îşi dezvăluie secretele siluetei de vis

Ce au în comun Irina Reisler, Corina Chiriac, Liviu Ionescu şi Ozana Barabancea? Toţi s-au luat la trântă cu celulele adipoase şi au obţinut victorii mai mici sau mai mari. Din lupta împotriva kilogramelor în plus toţi au învăţat că un stil de viaţă sănătos, articulat în timp e calea cea mai sigură pentru rezultate durabile. Toţi au pus sănătatea pe primul plan.

Irina Reisler - dietă cu zâmbetul pe buze

Producătoarea tv Irina Reisler povesteşte despre cum a reuşit să scape de 44 kg în decursul unui an. De la cele 100 kg acumulate în timpul şi după sarcină, Irina a ajuns la 56 kg. "Prima dietă pe care am ţinut-o a fost o dietă şoc, hiperproteică, renumită în întreaga lume.

Se numeşte regimul de 13 zile, conceput de Clinica Mayo şi este unul recomandat cardiacilor supraponderali înainte de operaţii, când trebuie să slăbească rapid şi fără dezechilibre. Dupa cele 13 zile, timp de un an, am ţinut regimul disociat, un regim vechi de mii de ani, venit din medicina tradiţională chineză. Trei zile se mănâncă doar produse vegetale, trei zile doar produse animale", spune Irina.

"Totuşi, cel mai greu nu este să slăbeşti, consideră vedeta, ci să menţii rezultatele." În prezent, Irina îşi menţine greutatea sub control "cu efort, cu ambiţie, cu un minimum de echilibru", însă şi cu multe salate, puţine dulciuri şi fără excese. "Aceasta îmi este conformaţia; nu am fost niciodată slabă şi încerc să nu fac o obsesie din slăbit", declară Irina.

Sfaturile Irinei pentru cei care vor să slăbească

Nu ţineţi diete după sfatul vecinei! Nu există diete universale; ce mi se potriveşte mie, ţie s-ar putea să-ţi facă rău! Nu abandonaţi lupta cu kilogramele la prima perioadă de palier care apare. Ţineţi o dietă cu zâmbetul pe buze. Optimismul şi gândirea pozitivă fac minuni! Citiţi blogul Irinei Reisler! Cei care vor să slăbească vor găsi acolo zeci, sute de variante, pe placul tuturor şi pentru buzunarul fiecăruia!

Corina Chiriac: "Nefericirea ne îngraşă"

Renumita cântăreaţă Corina Chiriac afirmă că "de cele mai multe ori ajungem să ne îngrăşăm din motive de nefericire". Corina invocă stresul şi agresiunile ritmului de viaţă, de aceea discuţia despre dietă trebuie începută cu "analiza situaţiei noastre emoţionale".

După ce a conştientizat aceste "adevăruri amare", cântăreaţa a căutat sprijinul unui nutriţionist care i-a alcătuit o dietă în urma unor serioase analize medicale. Corina a reuşit să slăbească aproximativ 35 kg într-un an şi jumătate, ajutată fiind şi de gimnastică. Vedeta a ales aerobicul în apă pentru că apa "e blândă cu încheieturile, dar severă cu masa musculară, păcălindu-te în acelaşi timp că efortul depus e mic".

Marea provocare a unui regim este de a nu lăsa monotonia să se instaleze în meniu. Însă Corina îşi făcuse deja pregătirea psihologică şi îşi stabilise priorităţile înainte de a începe regimul propriu-zis. "Am ajuns la concluzia că absoluta mea prioritate era să slăbesc urgent măcar 20 de kg. Eram hotărâtă să mănânc numai dopuri de plută dacă ar fi fost nevoie!", declară Corina.

În prezent, Corina Chiriac îşi menţine silueta adoptând un mod de viaţă echilibrat: "Am acelaşi regim, dar mai fac uneori mici, foarte mici excepţii.

Altfel, mă voi îngrăşa la loc, ceea ce ar fi o tragedie, mai ales pentru moralul meu, ca să vorbim numai despre asta. Ce-aş face apoi cu toate toaletele mele pentru apariţii publice şi pe care abia dacă le-am îmbrăcat o dată, maximum de două ori?!"

Liviu Ionescu pariază pe dieta Montignac

Patronul agenţiei de modele MRA, Liviu Ionescu, a adoptat dieta Michel Montignac, pe care a combinat-o cu teoria regimului în raport cu grupele sangvine. El a slăbit 25 kg în opt luni, apelând de asemenea la efort fizic consistent. Liviu îşi aminteşte de chinurile prin care a trecut în timpul dietei: "În primele două luni îmi venea să mă urc pe pereţi.

Am schimbat programul meselor şi mi-am forţat corpul să accepte hidratarea." Pentru a-şi menţine greutatea, Liviu are acum o alimentaţie corectă şi respectă în continuare principiile regimului ales. A eliminat zahărul, pâinea şi carnea de porc.

"Sunt două scopuri de atins atunci când vrei să slăbeşti: unul este estetic, celălalt se referă la sănătate", spune el, sugerându-le celor care vor să slăbească să se gândească în primul rând la sănătate.

Ozana Barabancea dă vina pe stres

Artist liric la Opera Română, actriţă şi cântăreaţă de jazz, Ozana Barabancea spune că a reuşit să dea jos 22 cm din talie după naşterea fetiţei sale, cu ajutorul doctoriţei Mirela Miertoiu. Artista a renunţat complet la dulciuri, făinoase, grăsimi şi sucuri acidulate.

"Totul vine de la <> ", mărturiseşte Ozana pe un ton glumeţ. "Cu cât sunt mai stresată, cu atât mănânc mai dezordonat". Cântăreaţa este de părere că pentru a slăbi este nevoie de multă ambiţie. Se opune vehement înfometării şi recomandă un meniu de bun-simţ. "Peştele şi fructele de mare sunt foarte bune pentru dietă", mai spune aceasta.

Dietele divelor internaţionale

Cântăreaţa Mariah Carey a slăbit 9 kg în primăvara aceasta cu ajutorul unui nutriţionist care i-a servit şi drept antrenor de fitness. Vedeta a ales să facă schimbări în stilul de viaţă fără să cadă în capcana dietelor care promit rezultate spectaculoase în timp scurt.

Oprah Winfrey, regina talk-show-ului american, se luptă necontenit cu greutatea sa oscilantă. Vedeta a apelat la nenumărate diete, ultima sa încercare fiind o cură de 21 de zile inspirată de cartea lui Kathy Freston, "Quantum Wellness", care interzice cofeina, zahărul, alcoolul, glutenul şi produsele de origine animală.

Britney Spears, fosta prinţesă pop, a pierdut 6,8 kilograme în patru săptămâni. Antrenorul său, Marc Corliss, a dezvăluit pentru revista "Life & Style" că diva face până la 500 de abdomene zilnic. Mai mult, vedeta a renunţat la mâncarea mexicană, chipsuri şi băuturi energizante, înlocuindu-le cu preparate organice.

Adăugarea unor aditivi în alimente are ca scop declarat o atractivitate mai mare, prin calităţile senzoriale şi prin efectul de "dependenţă" pe care îl creează, mai ales în rândul copiilor şi al tinerilor
Prof. dr. C. Ionescu-Târgovişte, nutriţionust