Secretarii ardeleni optează pentru studii la facultăţi private

primăriilor din judeţul Timiş ar putea rămâne fără locul de muncă după integrarea României în Uniunea Europeană. Potrivit datelor furnizate de Prefectura Timiş, din cei 94 de secretari,

primăriilor din judeţul Timiş ar putea rămâne fără locul de muncă după integrarea României în Uniunea Europeană. Potrivit datelor furnizate de Prefectura Timiş, din cei 94 de secretari, 30 nu sunt specializaţi din punct de vedere juridic, iar cinci nu au nici măcar studii superioare.
Potrivit şefilor de personal de la Prefectura Mureş, Consiliul Judeţean şi de la Primăria din Târgu Mureş, la aceste instituţii, numărul funcţionarilor publici cu studii medii - toţi cu funcţii de execuţie - nu depăşeşte 10 la sută din angajaţi, majoritatea dintre ei fiind şi studenţi. Astfel, la Prefectură, din cei 38 de angajaţi, 32 sunt pe funcţii de execuţie şi doar 7 au studii medii, dintre care patru urmează studii superioare. În aparatul propriu al Consiliului Judeţean, 10 funcţionari publici au studii medii şi opt urmează o facultate, din totalul de 118 angajaţi. "Într-o situaţie specială se află însă secretarii de la primăriile comunelor din judeţ, pentru care s-a făcut o derogare, pe Legea 215/2001, până în 2008, pentru a putea funcţiona cu studii medii", ne-a declarat Elena Gâlea, de la Biroul personal al CJ Mureş. O situaţie oarecum aparte se găseşte la Primăria Târgu Mureş, unde informaţiile privind angajările de personal de la serviciile de paşapoarte şi de acte de identitate sunt clasificate. Majoritatea secretarilor de comune din judeţul Cluj s-au înscris, în ultimii trei ani, la facultăţile de drept sau de administraţie publică locală din Transilvania, după ce aveau preponderent studii liceale. După apariţia Legii funcţionarului public, care le-a permis un răgaz de cinci ani, au încercat în primul rând să urmeze studii la Universitatea Babeş-Bolyai. După cum ne-a declarat secretarul comunei clujene Mihai Viteazul, Ioan Toşa, după ce a văzut nivelul cerinţelor, s-a orientat către facultăţile private, la fel ca mai mulţi dintre colegii săi, din Arad sau Cluj. "Acolo am descoperit un nivel de înţelegere al cadrelor didactice mai apropiat nouă. Noi lucrăm toată ziua, nu avem timp pentru UBB", ne-a spus Toşa, care este nemulţumit că nu se organizează mai des instruiri pe teme legislative. După cum ne-a declarat Rodica Gazsi, şefa Serviciului de resurse umane din Consiliul Judeţean Cluj, au rămas doar cel mult zece secretari vârstnici, din cei peste 80 din judeţ, care nu s-au înscris la studiile superioare, şi vor renunţa la funcţie, fiind în pragul pensiei. Aceştia nu au dorit nici să deprindă mânuitul calculatorului. După cum ne-a spus Gazsi, cei care nu au încă studiile definitivate sau nu mânuiesc calculatorul au şi probleme cu transmiterea documentelor la Prefectură. Autorităţile judeţene au avertizat mai mulţi secretari pentru întârzieri de mai multe luni în comunicarea deciziilor primarilor şi a hotărârilor consiliilor locale.