Seceta a lovit şi în cireşele bistriţenilor

Specialiştii Staţiunii Pomicole Bistriţa se plâng că fructele din acest an sunt mici şi crăpate. Producătorii din Cireşoaia se declară totuşi mulţumiţi de volumul producţiei şi aşteaptă coacerea soiurilor târzii.

 Şefii Staţiunii Pomicole din Bistriţa, unul dintre marii producători de cireşe din zonă, contează cam pe 24-25 de tone de cireşe anul acesta, în condiţiile în care, într-un an bun, se recoltează până la 30 de tone.
Deşi au scăpat de îngheţ, cireşele din 2009 au suferit din pricina lipsei ploilor. Cea mai secetoasă primăvară din ultimii 60 de ani, potrivit spuselor şefului Staţiunii Pomicole Bistriţa, Ioan Platon, şi-a pus amprenta asupra întregii producţii vegetale. „Cireşele noastre  au rămas mici faţă de mărimea obişnuită. Faptul că n-a plouat în cele două luni decisive pentru cireşe, aprilie şi mai, când cel puţin în regiunea noastră se înregistrează un vârf de precipitaţii, este foarte problematic”, a constatat directorul staţiunii.

Exportatorii fac mofturi anul acesta

Cireşele sunt fructe sensibile şi dacă tot nu a plouat în perioada de coacere, nici prea multă ploaie de aici încolo nu le prieşte, pentru că, potrivit specialiştilor, există riscul să putrezească sau să se crape. În patria cireşelor, la Cireşoia, micii producători se declară relativ mulţumiţi de producţie, chiar dacă nu-şi fac mari speranţe să le vândă în acest an străinilor, din pricina dimensiunilor.
Iudita Lucaciu şi-a adus marfa în Piaţa Decebal din Bistriţa. „Primele recolte de anul acesta au fost destul de bogate. Am adunat 150 de kilograme de cireşe. Fructele nu au fost foarte mari, dar sunt coapte şi destul de frumoase. Aştept să culeg soiul târziu, pietroasele”, mai spune femeia, care a preferat să vină la piaţă în Bistriţa, decât să le dea intermediarilor.
La Cireşoaia, în comuna Braniştea, oamenii vând în general direct din poartă, fără să mai bată drumul până la Bistriţa. „Vin cumpărători din Mureş şi Bistriţa şi cumpără cu lăzile. Merg cu 1,5 lei  kilogramul şi uneori chiar cu un leu. Alteori le dăm cu trei lei,
depinde de cerere”, spune primarul Cornel Săsărman, el însuşi producător de cireşe.
 Cel mai bine se câştigă însă când vin străinii să cumpere. „Au fost anii trecuţi ucraineni şi au oferit euro. S-a câştigat bine din comerţul cu ei. Anul acesta au anunţat că vor să vină, însă nu ştiu dacă o să vrea să le cumpere”, mai spune primarul.

Udate cu cisterna

La Cireşoaia, gospodarii scot pe cireşe chiar şi între 10.000 şi 20.000 de lei. Dar numai cei care au suprafeţe mari de livadă şi cheltuie cu îngrijirea. „Trebuie făcute tratamentele, uneori este nevoie cam de şapte tratamente cu soluţii speciale, pe an. Totul depinde de îngrăşământ, de cantitatea de soluţie folosită, de vreme şi de altele”, explică primarul. Unii producători şi-au udat terenurile cu cisterna.