Scrutin sub bombele talibanilor

Scrutin sub bombele talibanilor

Afganii se vor prezenta pentru a doua oară la vot după intervenţia americană din 200. Analiştii se aşteaptă la o prezenţă scăzută la urne, deoarece populaţia se teme că talibanii sau membrii al-Qaida ar putea pune bombe în secţiile de votare.

Afganii vor merge peste opt zile la urne, în cadrul alegerilor prezidenţiale şi locale, scrutinul democratic fiind posibil în primul rând datorită intervenţiei americane din noiembrie 2001.

Intervenţia Statelor Unite şi a aliaţilor săi a restaurat statul de drept şi a înlăturat de la putere forţele talibane. Cu toate acestea, puterea centrală nu are nicio influenţă în majoritatea teritoriului ţării, iar securitatea statului este încă asigurată de forţele militare străine, printre care se află şi militari români.

În total, 41 de candidaţi se luptă pentru fotoliul de preşedinte şi peste 3.000 doresc să obţină un post în administraţia locală, conform cifrelor furnizate de birourilor ONU de la Kabul. Hamid Karzai încearcă să îşi păstreze postul, cu toate că este acuzat de criticii săi că girează un regim corupt şi ineficient.

Alegerile, influenţate de lipsa securităţii

Statele Unite şi-au luat angajamentul de a trimite un contingent de 21.000 de militari care să staţioneze în Afganistan pe perioada alegerilor. Ceilalţi aliaţi din NATO au refuzat să facă acest gest. Americanii vor avea la 20 august aproximativ 61.000 de militari în Afganistan. Expertul Seth G. Jones susţine într-un material publicat de institutul RAND că Afganistanul reprezintă principala provocare de politică externă pentru preşedintele Barack Obama. Guvernul afgan susţine că alegerile se vor desfăşura corect, însă analiştii străini contestă acest lucru. „Alegerile afgane: 80% teatru, 20% dramă politică“, este titlul unui editorial semnat de Ben Tanosborn pentru „Online Journal“.

Deteriorarea securităţii din Afganistan afectează în mod direct pregătirile pentru alegerile din 20 august, susţine un raport al Naţiunilor Unite făcut public în urmă cu două zile la New York. Documentul arată că lipsa securităţii a restricţionat libertatea de mişcare a candidaţilor şi accesul acestora către public. Nu sunt respectate nici cele mai elementare drepturi, precum libertatea cuvântului.

Candidaţilor nu li se poate asigura securitatea, astfel încât au lipsit aproape cu desăvârşire mitingurile sau adunările politice. Sediile de campanie continuă să fie foarte rare. Numai în luna iulie au fost cel puţin patru crime ce au legătură cu alegerile. Raportul acoperă însă perioada de până în 1 august, de atunci mai multe persoane care candidează sau care făceau propagandă politică fiind victimele talibanilor sau ale altor grupări necunoscute.

„Avem conflicte militare în desfăşurare pe tot întinsul ţării, ceea ce va face ca nu toţi afganii să se poată prezenta la urne şi să-şi aleagă reprezentanţii“, declară Kai Eide, delegatul Naţiunilor Unite în Afganistan.

Nici măcar clericii nu susţin aceste alegeri. Majoritatea mulahilor intenţionează să organizeze miliţii speciale care să oprească populaţia care va încerca să ajungă la secţiile de votare, conform unui raport al Institutlui „War and Peace“. Raportul ONU arată că principala ţintă a talibanilor o constituie femeile.

Femeile, ţintă pentru talibani

Conform constituţiei afgane, femeile au dreptul de a participa la alegeri şi chiar de a candida, un element de neconceput în urmă cu un deceniu. În urmă cu două decenii, talibanii au redus statutul femeilor la acela de suboameni. Femeile nu aveau nici un drept politic şi nici măcar dreptul de a merge la şcoală sau de a învăţa să scrie şi să citească. Numai în sudul ţării candidează trei femei pentru un post în adminsitraţia locală. Talibanii au avut însă grijă ca locuinţele şi sediile de campanie ale acestora să fie distruse.

Nu toate femeile afgane privesc detaşat lupta politică. Multe dintre ele militează ca activiste pentru drepturile femeilor, cu toate că simpla recomandare ca „activist“ le poate aduce moartea. Una dintre simbolurile luptei pentru emanciparea femeilor din Afganistan este Malalai Joia, cea mai cunoscută activistă pentru drepturile sexului slab. Joia primeşte zilnic ameninţări cu moartea.

Ea este în prezent membră a Parlamentului de la Kabul, fiind numită de presa internaţională „cea mai curajoasă femeie din Afganistan“. „Chiar nu ştiu câte zile mai am de trăit“, a declarat ea pentru cotidianul „Belfast Telegraph“. Talibanii au încercat de numeroase ori să o ucidă, însă Jaia a scăpat de fiecare dată. „Puteţi distruge o floare, însă nimic nu poate opri venirea primăverii“, a explicat Jalai.

Hamid Karzai ţine cu dinţii de putere

Preşedintele afgan a pierdut sprijinul americanilor  Foto: AFP

Hamid Karzai este cel de-al unsprezecelea preşedinte afgan. El a venit la putere în urma alegerilor prezidenţiale din 2004, primele după înlăturarea talibanilor de la putere. Criticii săi l-au acuzat încă de la început că este marioneta americanilor. De altfel, el fusese numit încă din 2002 în funcţia de preşedinte al Administraţiei de Tranziţie.

În ultimii ani însă, Karzai a pierdut sprijinul Statelor Unite, deoarece în locul unei guvernări democratice şi deschise a instaurat un regim de semidictatură prezidenţială, corupt şi ineficient. Donatorii internaţionali au trimis zeci de miliarde de dolari în Afganistan, însă mare parte dintre aceşti bani s-au pierdut în buzunarele apropiaţilor lui Karzai. După ce a a pierdut sprijinul Washingtonului, Karzai s-a reorientat către Moscova.

Preşedintele afgan nu mai este pe placul occidentalilor şi pentru faptul că s-a declarat deschis unor negocieri cu talibanii. Recent, el a fost acuzat de oficiali ai Naţiunilor Unite şi de faptul că foloseşte resursele statului pentru a-şi face campanie electorală.