Şcoala, între căruţe şi flori

Şcoala, între căruţe şi flori

Peste 3,3 milioane de elevi au început ieri şcoala în condiţii dintre cele mai diverse, de la clădiri noi până la şcoli dărăpănate. Dacă la oraş elevii au avut parte de o primire călduroasă, cu baloane şi confetti, la şcolile din mediul rural, copiii au ajuns cu căruţa şi au început orele în holuri. CLICK AICI PENTRU FOTOGALERIE!

• Constanta: EXCLUSIV: Premianta pentru care nu sună clopoţelul
• Directorii de şcoală, membrii de partid, au de ales: ori funcţia, ori partidul
• Scandal în prima zi de şcoală

Drumul până la şcolile din mediul rural reprezintă un calvar pentru elevii care îl străbat zilnic fie pe jos, fie cu căruţele.

În această situaţie au fost ieri fraţii Miron şi Romică Petrilă, elevi în clasa a VII-a , respectiv a V-a, care trebuiau să meargă pe jos cei opt kilometri din satul ieşean Şcheia până la şcoala din comuna Scânteia, unde învaţă.

Pentru a ajunge la timp la începerea festivităţii de deschidere a şcolii, băieţii au fost duşi cu căruţa familiei. „Dacă avem cum, ne ducem copiii cu căruţa în comună, ca să nu întârzie dimineaţa. La întoarcere trebuie să facă drumul pe jos“, a declarat tatăl băieţilor.

„Înainte trebuia să merg singur de cele mai multe ori, dar de anul acesta o să îl am în fiecare zi alături pe fratele meu, pentru că Romică a trecut şi el în clasa a V-a“, a spus Miron, elev în clasa a VII-a la şcoala din Scânteia.

Sală de clasă în hol

Un alt elev, Victor Ben Panaite (7 ani), din satul ieşean Cioca Boca, abia a aşteptat prima zi de şcoală din viaţa lui. În afară de caietele, penarul şi o sticlă de suc în ghiozdan, mama băiatului i-a înmânat lui Victor şi un buchet de flori pentru doamna învăţătoare.

„Emoţiile sunt mai mari la mine decât la el, chiar dacă Victor mai are patru fraţi şi ar trebui să fiu obişnuită cu această zi“, a spus Luminiţa Panaite, mama micuţului. Pentru că vechea şcoală din sat a fost dărâmată, copilul merge doi kilometri pe jos până la Casa de Rugăciuni „Adunarea Creştină după Evanghelie“ din Cioca Boca, care îi găzduieşte pe elevi de doi ani.

Din lipsă de spaţiu, pe unul dintre holurile Casei de Rugăciuni a fost  improvizată o sală de clasă. Pe partea dreaptă a sălii au fost înşiraţi bobocii de clasa I, iar pe partea dreaptă elevii de clasa a III-a. La cele două clase predă simultan învăţătoarea Valeria Vasile.

Victor s-a întâlnit pe băncile şcolii cu mulţi dintre prietenii de joacă, dar nu a stat mult la ore pentru că învăţătorii din Cioca Boca nu au primit încă manualele şcolare pentru acest an.

Boboc de „stranier“

Patricia este elevă în clasa I la Colegiul Bănăţean, secţia de limbă germană  Foto: Horia Călăceanu

Copiii românilor care lucrează în străinătate au venit la şcoală însoţiţi de rude. Andrei, un băieţel de 7 ani din Botoşani, a intrat ieri în clasa I, iar prima zi de şcoală şi-a petrecut-o fără părinţii lui lângă el. De un an, mama bobocului este plecată la muncă în Italia, iar tatăl câştigă bani în Germania. Andrei şi fratele lui, Denis, de 4 ani, au rămas acasă în grija bunicii.

„Mama abia şi-a găsit de muncă în Italia şi nu a putut să vină cu mine în prima zi de şcoală. Aş vrea să îmi faceţi o poză să i-o trimit mamei să mă vadă cu ghiozdanul în spate“, ne-a spus Andrei. Şi fratele lui, Denis, a trecut ieri prin emoţii mari, pentru că a fost dus de bunică la grădiniţă.

Bobocul Victor Panaite din satul Cioca Boca  Foto: Florin Chirică

În schimb, la şcolile din mediul urban, prima zi de şcoală a fost un adevărat eveniment pentru elevii de clasa I. Pentru o mare parte din bistriţeni, ziua de azi a însemnat flori şi multe, multe emoţii.

Aşa a fost şi pentru Iulia David, una dintre cele mai emoţionate şcolăriţe care a intrat în clasa întâi la Şcoala Generală „Liviu Rebreanu“ din Bistriţa, la grupa cu predare în limba germană. Aceasta a fost însoţită de părinţii ei şi de frăţiorul de trei ani, Vlăduţ, care nu a încetat să o încurajeze.

Text realizat cu ajutorul redacţiilor „Adevărul de Seară“

Victor ajunge în faţa şcolii unde va învăţa  Foto: Florin Chirică

Dacă avem cum, ne ducem copiii cu căruţa în comună, ca să nu întârzie dimineaţa. La întoarcere trebuie să facă drumul pe jos.

Ion Petrilă
părinte

Toată familia în clasa întâi

Elevii de la Şcoala Generală nr. 4 din Braşov au avut parte ieri de o situaţie inedită: au avut printre ei o familie de boboci. Maria, o fetiţă de numai şapte ani, este mătuşa a două gemene, Georgiana şi Maria Hopulele, de şase ani. Toate trei au fost înscrise în aceeaşi clasă. 

Victor, alături de colegii săi, în clasa improvizată Foto: F. Chirică

Fetele au venit însoţite de Elena Savin, mama Mariei şi mătuşa gemenelor. La prima vedere, femeia părea că şi-a adus fetiţele la şcoală, dar în spatele acestei aparenţe se ascunde o adevărată poveste. Gemenele Georgiana şi Maria, de 6 ani şi 8 luni, sunt nepoţelele ei, iar Maria, de 7 ani şi două luni, este fiica ei.

Mama gemenelor, Alina Savin, de 24 de ani, este plecată de cinci ani în Italia, unde munceşte pentru a-şi întreţine fetiţele. Tatăl copilelor a părăsit-o şi a plecat şi el în Spania, să îşi încerce norocul.

Băieţii au plâns după părinţii lor

Podul de flori de la Şcoala nr. 119 din sectorul 4  Foto: M. Iliescu

În multe dintre şcolile din Capitală, elevii de clasa I s-au despărţit ieri cu greu de părinţii veniţi să-i aducă la şcoală. Învăţătorii le-au urat bobocilor să înveţe bine şi să răspundă corect la ore.

Însă, cu toate urările de bine, emoţiile n-au lipsit şi mulţi dintre micuţi au plâns când s-au văzut alături de colegi şi de doamna învăţătoare. La Şcoala 119 din sectorul 4, bobocii au fost întâmpinaţi de elevii de clasa a V-a, care le-au explicat ce înseamnă să mergi la şcoală.

Şcoala nr. 66 din sectorul 2 a fost renovată  Foto: Lucian Muntean

„M-am despărţit mai greu de mama şi de tata, dar ştiu că şcoala e foarte importantă”, a spus Maria, una dintre fetiţele din clasa I A. Colega de bancă a Mariei nu îşi putea opri lacrimile, dar printre sughiţuri ne-a spus că a venit la şcoală ca să înveţe.

Boboci de la Şcoala nr. 188 din sectorul 5  Foto : Marian Iliescu

La Şcoala 188 din sectorul 5, elevii au trecut printr-un pod de flori înainte să intre în clase. Şi-au mai pierdut emoţiile atunci când doamna învăţătoare i-a întrebat dacă ştiu cum se numesc cărţile după care vor învăţa ei. Unii au răspuns că sunt manuale.