Schimbări în Educaţie

Schimbări în Educaţie

Licenţa va avea două probe, iar masteratul va fi de cinci tipuri.Discuţiile purtate ieri pe marginea Codului Educaţiei s-au axat în principal pe modificările care ar trebui aduse învăţământului superior.

Mai citeşte şi:

Doctoratele vor putea fi organizate numai de anumite universităţi
Codul Educaţiei modifică admiterea la liceu şi probele la bacalaureat
Examenul de bacalaureat ar putea fi simplificat

Cel mai devreme din anul şcolar 2010-2011, sistemul de învăţământ preuniversitar şi universitar va fi schimbat din temelii, potrivit noilor legi ale Educaţiei discutate în aceste zile de sindicalişti, rectori şi reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei.

Potrivit propunerilor, examenul de licenţă va consta în două probe, dintre care una să fie un examen scris din cunoştinţele acumulate în domeniul studiat, iar cea de-a doua în susţinerea unei lucrări de diplomă, în funcţie de specializarea urmată de student. Pe diploma de licenţă va fi scris atât tipul domeniului urmat, cât şi programul de studii şi forma de învăţământ.

Învăţământ la distanţă cu frecvenţă redusă

Studiile de licenţă vor putea fi urmate la zi, frecvenţă redusă şi la distanţă cu frecvenţă redusă.

„Învăţământul la distanţă va fi obligatoriu cu frecvenţă redusă. Adică studenţii vor merge la cursuri cel puţin odată pe săptămână şi nu vor avea voie să facă doi ani într-unul singur. Această posibilitate o vor avea numai cei care urmează cursurile la zi şi care au medii peste 9“, a declarat Anton Hadăr, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământul Superior „Alma Mater”.

În privinţa programelor de masterat, acestea vor fi de cinci tipuri: de aprofundare, interdisciplinare, complementare, de formare continuă şi de cercetare.

„Până acum toate programele de masterat erau la fel. Am hotărât să-i diferenţiem pe cei care vor să dobândească competenţe în domeniul în care lucrează de cei care vor să urmeze programe doctorale. De asemenea, am introdus un masterat de formare continuă pe care îl pot organiza universităţile la cererea diverselor companii care vor să-şi profesionalizeze angajaţii“, a precizat Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei.

Plagiatorii, excluşi de la doctorat

Doctoratul va fi organizat la zi şi la forma de frecvenţă redusă. În ultimul caz, studentul la doctorat va fi obligat să meargă la facultate de câteva ori pe săptămână, în funcţie de programul pe care îl cere profesorul-conducător.

Absolvenţii dinainte de sistemul Bologna vor putea urma doctoratul sărind peste masterat numai dacă doctoratul este urmat în profilul absolvit la licenţă. „Pentru studenţii din sistemul Bologna, doctoratul este condiţionat de masterat. Teza de doctorat se poate face şi într-un alt domeniu decât cel al licenţei, dar cu condiţia ca viitorul student - doctorand să aibă masterat în domeniul pe care îl va aprofunda la doctorat“, a mai spus Ecaterina Andronescu.

Studentul doctorand poate fi asimilat asistentului de cercetare şi poate preda patru-şase ore la universitate, fără să fie plătit. Durata studiilor doctorale nu poate fi mai mică de trei ani şi poate fi prelungită cu unu-doi ani, în funcţie de necesităţile de studiu ale doctorandului.

În cazul în care se dovedeşte că teza de doctorat a fost plagiată, atunci lucrarea se anulează, iar doctorandul nu mai poate urma cursuri de doctorale niciodată. Noua lege mai prevede că minimum 10% din absolvenţii de masterat pot urma doctorat, cu bani de la stat. Doctoratul va putea fi realizat în cotutelă naţională sau internaţională, adică fie cu doi profesori de la două universităţi din România, fie cu un profesor român şi un altul de la o universitate străină.

Doctorat, numai la anumite universităţi

Instituţiile de învăţământ superior care vor avea dreptul să organizeze cursuri de doctorat vor fi evaluate de Consiliul de Acreditare a Diplomelor, Titlurilor şi Certificatelor Universitare, subordonat Ministerului Educaţiei.

„Această instituţie va aproba organizarea oricărui program de doctorat. O universitate nu poate organiza doctorat decât pentru domeniul pentru care a fost evaluată“, a mai spus Andronescu.Studenţii care urmează doctoratul la zi vor primi o indemnizaţie minimă, echivalentă cu aceea a unui asistent de cercetare.

FINANŢARE

Potrivit Codului Educaţiei, învăţământul ar trebui să fie finanţat cu 7% din Produsul Intern Brut. Banii vor fi distribuiţi tot prin primării, în cazul şcolilor şi liceelor, şi prin Ministerul Educaţiei, în cazul universităţilor.

Teste europene obligatorii pentru liceeni

Sistemul de învăţământ preuniversitar va fi schimbat şi el, potrivit noilor legi ale educaţiei. Învăţământul liceal va deveni obligatoriu, iar bacalaureatul se va da diferit faţă de cum are loc în prezent.

În timpul ultimului an de liceu, elevii vor susţine două examene de verificare a cunoştinţelor de folosire a computerului şi de limbi moderne. Proiectul de lege prevede că toate aceste evaluări din timpul anului şcolar sunt eliminatorii, iar dacă nu le promovează, elevii nu vor putea intra în Bac.

Absolvenţii de clasa a XII-a vor susţine trei probe de bacalaureat: limba română, matematică sau istorie, şi o probă la alegere, în funcţie de profilul studiat.

La această ultimă probă, elevii care au absolvit un profil real vor putea alege între chimie, fizică, biologie şi informatică, iar cei de la profilul uman, între economie, geografie, logică, psihologie şi filozofie.

În privinţa admiterii la liceu, legile prevăd că acest lucru se va face tot pe baza repartizării computerizate şi a programelor de consiliere profesională organizate de şcoli, cum se întâmpla până acum. Nota de intrare la liceu va fi dată de media generală obţinută pe parcursul claselor V-VIII, cu o pondere de 50% din media finală, şi de nota la un test structurat după model european, cu o pondere de 50%.

Modificări din Codul Educaţiei

Liceul devine obligatoriu pentru toată lumea.

Examenul de Bac va avea trei probe.

Licenţa va avea două probe.

Învăţământul superior la distanţă va fi obligatoriu cu frecvenţă redusă.

Masteratele vor fi de cinci tipuri.

Doctoranzii care plagiază nu vor mai putea susţine doctoratul niciodată.

Dreptul de a organiza masterat şi doctorat îl vor avea numai universităţile acreditate de Consiliul de Acreditare a Diplomelor, Titlurilor şi Certificatelor Universitare.

Am introdus un masterat de formare continuă pe care îl pot organiza universităţile la cererea diverselor companii, care vor să-şi profesionalizeze angajaţii.

Ecaterina Andronescu
ministrul Educaţiei