Sârbii sărbătoresc Crăciunul vechi

După Vecernie, credincioşii de rit vechi din Reşiţa au făcut tradiţionalul foc în curtea Bisericii Ortodoxe Sârbe din zona Moroasa.

Peste 6.000 de sârbi, 3.500 de ucraineni, 50 de bulgari şi 40 de ruşi lipoveni sărbătoresc astăzi prima zi a Crăciunului în Caraş-Severin. Spre deosebire de Crăciunul românilor, popoarele slave au tradiţii şi obiceiuri diferite. Unul dintre lucrurile prin care se deosebesc de ceilalţi creştini ortodocşi este faptul că în fiecare casă, în cele trei zile ale Crăciunului, oamenii păstrează paiele sfinţite de la Vecernie. Tradiţia spune că ele reprezintă ieslea în care s-a născut pruncul Iisus, iar acest lucru le aduce noroc şi le protejează casa. Paiele sunt răspândite prin locuinţe printr-un ritual specific. Copiii din familie se prind de gospodina casei care-şi umple podelele din locuinţă cu paie. „Sârbii nu mătură trei zile. De abia după Crăciun se face curăţenie, până atunci fiecare casă este plină de paie“, a specificat Vasa Lupulovici, preotul de la Biserica Ortodoxă Sârbească din Reşiţa. „După „Vecernie“ sau slujba din noaptea de Ajun, mergem acasă şi petrecem în familie. Şi noi, ca şi românii, luăm masa de Crăciun împreună şi plecăm la colindat în această noapte. Înainte şi după miezul nopţii, copiii merg să anunţe Naşterea Domnului. La oraş se păstrează puţine tradiţii, însă îmi amintesc că în a treia zi a Crăciunului bărbaţii călăresc caii. Nu ştiu exact semnificaţia acestui ritual, ştiu doar că acesta este obiceiul la noi“, a povestit Dragoslav Preda, unul dintre cărăşenii de origine sârbă. În fiecare an, acesta participă la slujba din noaptea Ajunului, după care sărbătoarea se mută în jurul mesei, alături de toată familia.

Masă întinsă, cu jar la picioare

Gospodinele slave se pregătesc şi ele intens pentru ca sărbătoarea Crăciunului să fie pe gustul întregii familii. Postul a fost ţinut de creştinii de rit vechi până astăzi. „În noaptea de ajun oamenii mănâncă mâncare de post. Abia astăzi ne bucurăm de masa de Crăciun făcută de gospodine din bucate tradiţionale“, a spus preotul sârb Vasa Lupulovici. Femeile au pregătit pentru cea mai importantă masă a zilei de astăzi „cesniţa“. Aceasta este o prajitură din foi de aluat fraged, cu multă nucă sau dovleac, în care se pune o monedă. Preotul Vasa a spus că „cel care găseşte banii în timp ce mănâncă vestita placintă, va fi cel mai norocos membru al familiei şi va atrage banii în casă“. La rândul lor, ucrainencele din Caraş-Severin pregătesc, pentru ziua de Crăciun, între şapte şi 12 feluri de mâncare, iar sub masa plină de bunătăţi se pune o mână de jar aprins, într-un bol de metal.



Ritual pentru zei
    „Badnjak“-ul este ritualul prin care creştinii de rit vechi ard crenguţele din foi de stejar şi paiele sfinţite la Vecernie în curtea lăcaşului sfânt. Ritualul este dedicat zeilor slavi. Se spune că zeul focului „Purun“ primeşte ca jertfă din partea credincioşilor paiele şi crenguţele sfinţite. Acesta aduce noroc şi îi protejează pe credincioşi pe tot parcursul anului.