Sărăcia absolută va creşte în 2009

Sărăcia absolută va creşte în 2009

Lipsurile materiale de la sate se vor transfera treptat către mediul urban. Deşi nivelul sărăciei s-a redus, în ultimii ani, până la 5,7%, Banca Mondială avertizează că acesta va creşte, din cauza recesiunii, mult mai rapid la oraşe decât la sate.

Potrivit unei Strategii de parteneriat cu România, pentru 2009-2013, Banca Mondială (BM) avertizează că cel mai grav efect al crizei economice va fi sărăcirea populaţiei până la un nivel de 7,4% în acest an.

Citiţi şi:

Isărescu: România trebuie să respecte calendarul de aderare la zona euro
România va contribui cu 10,2 miliarde de euro la bugetul UE în perioada 2007-2013
Banca Mondială: Ponderea românilor în sărăcie absolută va creşte la 7,4% în 2009

Deşi în 2008 numărul săracilor a scăzut la 1,2 milioane de la 2,1 milioane, cât se înregistra în 2007, tendinţa se va inversa din cauza recesiunii.

Până acum, în zonele rurale se găseau 75% din săracii României. Chiar dacă cei mai mulţi săraci vor continua să trăiască la sate, sărăcia este de aşteptat să crească mai mult în mediul urban, iar cei mai afectaţi vor fi micii întreprinzători.

Evaluarea BM nu pune programele guvernamentale de protecţie socială într-o lumină bună, iar cheltuielile cu protecţia socială, pe cap de locuitor, în România sunt cele mai mici din UE.

Ţăranii nu au simţit creşterea economică

Unele categorii de populaţie nu au avut niciun fel de beneficii în urma creşterii economice din ultimii ani, potrivit Băncii Mondiale. Din cele 4 milioane de gospodării, ce reprezintă sursa principală de trai pentru 90% din populaţia rurală, 3 milioane îşi asigură nivelul de subzistenţă pe mai puţin de un hectar de pământ.

Cei mai mulţi dintre locuitorii de la sate au trecut sau se apropie de vârsta pensionării şi nu sunt acoperiţi eficient de schemele de asistenţă socială. Potrivit BM, România trebuie să-şi menţină deficitul bugetului de pensii sub 1% din PIB sau să identifice surse de finanţare a acestuia în cazul în care „deficitul se adânceşte temporar, ca rezultat al unor politici justificate“.

Transporturi ineficiente

Sectorul transporturilor din România rămâne ineficient şi nu a fost reformat în mare parte, se arată în Strategia BM. Pentru perioada 2007-2013, României i-au fost alocate fonduri totale de 19,67 miliarde de euro pentru obiectivul de convergenţă şi cel de cooperare teritorială europeană. De asemenea, pentru programul operaţional de transporturi s-au prevăzut fonduri europene de peste 4,5 miliarde de euro.

Planul pentru infrastructură include dezvoltarea unei strategii pe termen mediu pentru sectorul transporturilor, precum şi un plan de finanţare şi restructurare a companiilor deţinute de stat.

Guvernul intenţionează să mobilizeze resursele importante disponibile pentru România din fondurile structurale şi de coeziune, care sunt în mare parte nefolosite, precum şi finanţare privată pentru proiectele unde acest lucru este fezabil, cu scopul de a majora investiţiile din infrastructură, ca mijloc de a reduce efectele crizei şi de a susţine creşterea economică.

Guvernul României mai are multe de făcut pentru a reduce birocraţia legată de mediul de afaceri şi pentru a îmbunătăţi interacţiunea dintre sectorul de afaceri şi administraţie, potrivit Strategiei. “Guvernul a luat măsuri pentru reducerea numărului de taxe, îmbunătăţirea colectării taxelor, reducerea poverii administrative pentru contribuabili, precum şi a costurilor administrative legate de colectarea de taxe.

Totuşi, mai rămân multe de făcute pentru a reduce birocraţia pentru mediul de afaceri şi îmbunătăţirea interacţiunii dintre acest sector şi administraţia publică”, se arată în document.

Agricultură învechită. În acest domeniu sunt necesare investiţii majore pentru mărirea competitivităţii şi pentru ajutarea fermierilor să-şi crească eficienţa prin îmbunătăţirea tehnologiei. Divizia de investiţii a Băncii Mondiale (IFC) va sprijini acest sector şi speră să atragă investiţii din partea comunităţii financiare. Potrivit BM, ţara noastră beneficiază, în perioada 2007-2013, de fonduri în valoare de 14,5 miliarde de euro.

BNR echilibrează cursul valutar

Banca Naţională a României (BNR) „a intervenit în piaţa la vedere cu aproximativ 4,5 miliarde de euro din rezerve” de la finalul lunii octombrie 2008 până în prezent, pentru a diminua volatilitatea cursului de schimb, apreciază Banca Mondială în strategia de parteneriat cu România.

„Piaţa interbancară a fost afectată în octombrie 2008 de zvonurile despre problemele de lichiditate ale unei bănci comerciale, ceea ce a dus la o creştere puternică a dobânzilor, care a persistat ulterior din cauza temerilor de contagiune, a apetitului redus pentru risc şi a segmentării pieţei pe fondul unei distribuţii inegale a titlurilor de stat, eligibile pentru împrumuturile de la BNR”, se mai arată în documentul Băncii Mondiale. Acesta subliniază că presiunile pe balanţa de plăţi au dus la deprecierea leului faţă de euro cu 15% din octombrie 2008.

Probleme cronice: Educaţia şi incompetenţa din Administraţia Publică

Strategia Băncii Mondiale vizează două sectoare în care trebuie să se producă schimbări imediate: Educaţia şi Administraţia Publică.

Primul dintre ele este, în opinia reprezentanţilor BM, domeniul cu cea mai mare nevoie de reformă. „Repetatele încercări, eşuate în mare parte, de a schimba acest sistem au făcut mai mult rău decât bine“, se arată în documentul instituţiei. „Unul dintre punctele slabe ale învăţământului românesc sunt salariile mici ale profesorilor“, se mai arată în strategie.

Punctele vulnerabile sunt lipsa profesionalismului şi a calităţilor manageriale ale celor implicaţi în Educaţie, nu doar la nivel guvernamental, ci mai ales la nivel local şi regional. Banca Mondială susţine soluţia descentralizării sistemului de învăţămînt, dar ţinând cont de un cadru legal care să presupună finanţare mai flexibilă şi mai multă autonomie dată şcolilor, dar şi o administrare a cheltuielilor care să se concentreze pe rezultate.

Salarii mari, competenţe mici

Banca Mondială este sceptică şi în privinţa capacităţilor de implementare a proiectelor şi a reformelor în administraţia centrală şi în cea locală.

Cheltuielile guvernamentale s-au dublat între 2005 şi 2008, iar salariile în administraţie au crescut de peste două ori, strâns legate cu creşterea numărului de angajaţi. „Această dublare a cheltuielii publice nu a fost întărită şi de o creştere corespunzătoare a calităţii serviciilor publice”, transmite Banca Mondială. Instituţia a atras atenţia, în mai multe rânduri, asupra acestui domeniu.

„Reforma sectorului public este cel mai important obiectiv pe care trebuie să îl adopte Guvernul României, pentru a contracara efectele crizei financiare internaţionale”, declara, la sfârşitul lunii iunie, directorul pe România al Băncii Mondiale, Blenoit Blarel.

BM subliniază că, în 2010, creşterea facturii salariale în sectorul public trebuie să fie sub rata inflaţiei. Guvernul şi-a asumat, în cadrul acordului de finanţare cu instituţiile internaţionale, să scadă chetuielile de personal în sectorul bugetar de la 8,4% din PIB în 2008 la 7,5% din PIB în 2009, aminteşte Banca Mondială.