General Motors: al treilea mare faliment din SUA

Noua companie General Motors ce va rezulta după terminarea procedurilor legale va fi mult mai mică. Simbolul industriei americane timp de un secol a intrat de ieri sub protecţia legii falimentului.

„What’s good for General Motors is good for America” (Ce-i bine pentru general Motors este bine şi pentru America) spunea în 1955 preşedintele executiv al General Motors, Charlie Wilson, acuzat că a făcut lobby pentru introducerea unor reglementări favorabile companiei sale.

În acea perioadă, constructorul auto cu sediul în Detroit deţinea 54% din piaţa internă şi era cea mai mare companie din SUA, cu o cifră de afaceri dublă faţă de următoarea clasată, Standard Oil. Peste jumătate de secol, preşedintele în exerciţiu, Barack Obama, a considerat că cel mai bun lucru pentru General Motors este intrarea în procedurile de faliment.

Falimentul GM este al treilea ca mărime din istoria SUA, după cel al băncii Lehmann Brothers (2008) şi WorldCom (2002) şi este cel mai mare din sectorul industrial. Înfiinţată în anul 1908, prin fuziunea unor companii precum Oldsmobile şi Buick, cărora din 1909 li s-a alăturat şi Cadillac, a fost până anul trecut, timp de 77 de ani, cel mai mare producător de automobile din lume.

Statul va deţine 60% din acţiunile GM

Guvernul american s-a implicat puternic în restructurarea industriei auto, intrarea în faliment a companiei Chrysler şi preluarea rapidă a acesteia de către Fiat fiind considerată un succes. O schemă asemănătoare cu cea de la Chrysler se doreşte a fi realizată şi în cazul General Motors, cu deosebirea esenţială că mărimea acesteia din urmă face procesul mult mai dificil.

Din luna decembrie 2008, GM şi Chrysler au beneficiat de ajutoare federale ce-au însumat 36,6 miliarde de dolari, din care 20 miliarde pentru GM. Pe durata falimentului, Trezoreria va injecta alte 30 de miliarde de dolari pentru a asigura capitalul necesar funcţionării companiei, cea mai mare parte din această sumă fiind acordată sub forma obligaţiunilor.

Criza s-a declanşat în urmă cu patru ani, când cota de piaţă a GM a început să scadă dramatic. Compania a fost detronată anul trecut de către Toyota, care a devenit pentru prima dată cel mai mare producător auto mondial.

Pierderile înregistrate de companie din 2004 până în prezent au ajuns la 88 de miliarde de dolari. Vânzările sale s-au prăbuşit efectiv pe toate segmentele de piaţă, veniturile înjumătăţindu-se în primele trei luni din acest an, la 22,4 miliarde de dolari, faţă de 42,4 miliarde dolari pentru aceeaşi perioadă a anului trecut.

Capitalizarea de piaţă, sub 500 de milioane $

GM a fost listată din 1916, în perioada primului război mondial, la Bursa de la New York. A făcut parte din categoria celor mai bine cotate acţiuni, fiind incluse în calculul indicelui Dow Jones. Scăderea dramatică a preţului acţiunilor GM ar putea conduce la decizia de delistare, iar acţionarii ar putea să-şi piardă cotele lor de participare, înainte de ieşirea de sub incidenţa procedurilor de faliment.

Acţiunile GM ar putea fi reintroduse la tranzacţionare după ce activele vor fi transferate către o nouă entitate, conform legii falimentului din SUA. Însă este neclar când va avea loc acest transfer ce trebuie aprobat de Tribunal. Titlurile GM erau considerate a se încadra în categoria celor mai sigure instrumente de investiţii. „GM nu are ani proşti, ci numai ani buni sau şi mai buni”, declara Harlow H. Curtice, preşedinte al GM în perioada de glorie din anii 50.

La General Motors lucrează 92.000 de angajaţi  Foto: Reuters

Declinul acţiunilor a fost deosebit de abrupt. În 2007, acţiunile GM se vindeau încă pentru 40 de dolari, iar compania era cotată de Morgan Stanley ca fiind printre cele mai profitabile din industria auto, pe anul 2006. Ieşirea bruscă a miliardarului Kirk Kerkorian din acţionariatul GM şi lichidarea cotei de 10% din capitalul companiei a marcat începutul declinului accentuat. Cu toate acestea, doar cu un an în urmă, o acţiune GM valora în jur de 18 dolari.

Dar căderea pieţei auto din vara trecută a împins cursul pe tobogan. La închiderea tranzacţiilor de vineri, 29 iunie, valoarea de piaţă a ceea ce a fost odinioară cea mai mare companie industrială a Statelor Unite ajunsese la 458 de milioane de dolari, sau mai puţin decât a plătit pentru preluarea a 50% din compania suedeză Saab, în 1989.

Planul de restructurare a General Motors

Guvernul va prelua o participaţie de 60% din acţiunile companiei reorganizate GM şi va reduce la jumătate datoriile constructorului auto american. Cheltuielile au fost deja reduse semnificativ, datorită unui acord încheiat cu cea mai mare uniune sindicală din industria auto americană, United Auto Workers (UAW).

Totodată, guvernul Canadei a anunţat că va acorda ajutoare de stat de 9,5 miliarde de dolari pentru reorganizarea GM, pentru a evita un val de concedieri la uzinele canadiene ale grupului. În urma restructurării, GM va închide 11 fabrici din Statele Unite şi va dezactiva alte trei unităţi.

Ţinta de concedieri nu este clară, însă grupul a purtat discuţii cu liderii UAW pentru a renunţa la 21.000 dintre cei 54.000 de membri sindicali. GM are 92.000 de angajaţi în Statele Unite şi finanţează veniturile a peste 500.000 de pensionari.

Cu ce rămâne şi la ce renunţă GM

-Mărci de vânzare

-Pontiac – Marca de modele sport are o situaţie incertă însă mai mult ca sigur va fi vândută.
-GMC - Divizia de camioane uşoare de la GM nu mai este profitabilă de mult timp.
-Saab - Constructorul de modele premium suedez vrea să fie pe „propriile picioare“.
-Hummer - Cel mai cunoscut model 4X4 american trebuie să-şi găsească noi proprietari, fiindcă vânzările sunt în scădere vertiginoasă.

-Mărci care rămân

-Chevrolet – Este brandul cu cele mai mari vânzări, dar şi cu cea mai mare notorietate.
-Cadillac – Cel mai cunoscut constructor de modele de lux din SUA.
-Buick – Este varianta mai „săracă“ a modelelor Cadillac şi se bucură de aprecierea şoferilor mai în vârstă.

Citadela industriei auto, sub spectrul şomajului

Pentru locuitorii din Detroit, oraşul de rezidenţă al marilor companii auto americane, Ford, GM şi Chrysler, falimentul General Motors este resimţit mult mai dureros decât cel al Chrysler. Însuşi oraşul s-a dezvoltat în jurul cartierului major al constructorului auto ce anul trecut a împlinit 100 de ani de la înfiinţare.

Detroit este cel mai afectat oraş din SUA Foto: Reuters

Printre locuitorii din Detroit este aproape imposibil să dai peste cineva care să nu aibă un prieten apropiat sau pe cineva care nu lucreze în industria auto. La GM mai sunt angajate 243.000 de persoane, faţă de 325.000 în urmă cu patru ani. De asemenea, plata pensiilor a 377.000 de foşti angajaţi este asigurată tot de GM. Detroit este oraşul american printre cele mai lovite de criza economică din cauza prăbuşirii cererii pentru autovehicule.

Tinerii nu-şi găsesc locuri de muncă

În luna martie, regiunea metropolitană din Detroit avea cea mai ridicată rată a şomajului din SUA, 14%. Iar teama celor care locuiesc în oraş este că ceea ce este mai rău de abia urmează. Niciun cartier din Detroit nu a fost ocolit de criză.
Agenţii imobiliari care până nu demult se ocupau în principal cu găsirea de locuinţe pentru nou-veniţi, ce se angajau în industria auto, în prezent au de rezolvat probleme ce ţin de prescrierea ipotecilor.

Falimentul GM ridică multe semne de întrebare privind noi reduceri ale locurilor de muncă şi viitorul fondurilor de pensii. Dar principala problemă o reprezintă oportunităţile oferite tinerilor absolvenţi. Pentru aceştia nu există viitor în industria auto, unde au lucrat părinţii şi bunicii lor.

Casele s-au ieftinit cu 88%

Preţul mediu de vânzare a unei locuinţe din Detroit a fost în luna aprilie de 11.500 de dolari, în scădere cu 44% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, arată statistica agenţiei imobiliare Realtors. În 2003, în plină expansiune a industriei auto americane, preţul mediu de vânzare era de aproape 98.000 de dolari, ceea ce reprezintă o reducere de 88% a preţului unei case în doar şase ani.

Muncitorii nu sunt speriaţi

Chiar dacă falimentul fabricii unde lucrezi înseamnă că ţi-ai pierdut locul de muncă, mulţi dintre muncitorii de la GM nu sunt „mişcaţi” de decizia conducerii. Gabriel Duţu, consilier pe probleme economice la consulatul României din Detroit a declarat pentru „Adevărul” că încă nu se simte „o rumoare a concedierilor”.

„Deocamdată este linişte, pentru că toţi angajaţii sunt încrezători în măsurile luate de stat”, a declarat Duţu. Oficialul consulatului mai spune că salariile compensatorii primite au reuşit să îi mulţumească pe mulţi dintre cei care se află pe lista de disponibilizări.

Negocierile încă nu s-au finalizat, însă, sindicatul angajaţilor speră ca fiecar muncitor să primească 12 salarii compensatorii.

„Cred că şi cele aproape 20% din acţiunile GM care vor reveni sindicatului au darul de a-i linişti pe muncitorii de la gigantul american”, consideră Gabrile Duţu.

Până în anul 2012, GM intenţionează să-şi reducă personalul din SUA până la 70.000 de persoane, ceea ce implică eliminarea a 31.500 de posturi, comparativ cu anul 2008. de exemplu, în 2004 GM avea aproape 170.000 de angajaţi în SUA.

GM a estimat la 12 miliarde de dolari nevoile sale „pentru a menţine un nivel de trezorerie adecvat până în luna decembrie 2009”.