Antiteroriştii de la Acvila, victimele războiului dintre Interne şi SPP

Şeful Brigăzii de Intervenţie a Jandarmeriei, colonelul Gheorghe Rizea, şi generalii de la Serviciul de Protecţie şi Pază îşi plătesc poliţe implicând instituţiile pe care le conduc. Colonelul Gheorghe Rizea, şeful „mascaţilor” de la Jandarmerie, se răzbună lovind în „opera“ foştilor şefi ai instituţiei care acum conduc Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP).

Colonelul Gheorghe Rizea a declanşat, în urmă cu o lună, scandalul în care a fost prinsă unitatea specială antitero Acvila. Acesta a făcut publice mai multe achiziţii suspecte ale celor de la unitatea specială. Războiul, însă, a luat altă turnură. Au fost prinse în iureş atât Ministerul de Interne cât şi Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP).

Ce nu se ştie e că Rizea a folosit controlul pentru a-şi plăti poliţe într-un război personal cu generalii din conducerea SPP, care în urmă cu trei ani erau la comanda Jandarmeriei: Lucian Pahonţu - director general, şi Gabriel Creţu - prim-adjunct.

Decăderea, ascensiunea şi răzbunarea

Generalul Lucian Pahonţu, actual şef al SPP,  a condus şi Brigada Specială a Jandarmeriei 

În 2006, când la conducerea SPP au venit Lucian Pahonţu şi Gabriel Creţu (primul fost şef al Brigăzii Speciale a Jandarmeriei, al doilea – comandant al Grupului Special Antitero Acvila), colonelul Gheorghe Rizea era şeful Serviciului Contraterorism.

Între Rizea şi noua conducere au apărut aproape imediat scandaluri de amploare, iar colonelul şi-a dat demisia. În scurt timp, ofiţerul a ales afacerile. În 2008 a înfiinţat firma Black Wolf  Security Consulting, specializată în „consultanţa în domeniul relaţiilor publice şi al comunicării“. Societatea a funcţionat doar câteva luni, după care Rizea s-a lansat în politică.

Şeful mascaţilor îşi ascunde averea

În iunie 2008, fostul şef din cadrul SPP, Gheorghe Rizea,  apărea ca şi consilier al grupului PSD din Camera Deputaţilor, cu un venit anual de 23.255 lei. La acea dată, în declaraţia sa de avere, Rizea nu a trecut decât o casă, restul rubricilor fiind imaculate. După nouă luni de consiliere politică a grupului PSD din Camera Deputaţilor, Rizea a foste uns direct consilier al ministrului de Interne. 

Din această poziţie, colonelul şi-a declarat o altă avere. În doar nouă luni, timpul în care Rizea a trecut de la consilier al grupului PSD din Camera Deputaţilor la consilier al lui Dan Nica, declaraţia sa de avere a căpătat proporţii. Dacă în iunie 2008, la rubrica „bunuri imobile“, în declaraţia lui Rizea nu figura nimic, în martie 2009 acest capitol a devenit neîncăpător pentru zeci de mii de metri pătraţi de teren intravilan.

Colonelul Gheorghe Rizea, noul şef al Brigăzii Speciale a Jandarmeriei Foto: captură REALITATEA TV

Astfel, Gheorghe Rizea şi-a amintit că în 2004 avea 400 de metri pătraţi în Bucureşti, plus alte două terenuri, moştenite de soţia sa la Adunaţii Copăceni.

Interesant este că cei peste 33.000 de metri pătraţi, chiar dacă au fost dobândiţi în 2007, nu apar în declaraţia de avere a lui Rizea de consilier politic, funcţie ocupată în 2008. Interesant este că terenurile care fuseseră făcute uitate în 2008 sunt într-o zonă în care se vorbea despre apariţia unui aeroport, la Adunaţii Copăceni, unde este „teritoriul de influenţă“ al naşului său, senatorul Cătălin Voicu. 

Declaraţii contradictorii

În ceea ce priveşte neconcordanţele dintre declaraţiile sale de avere, colonelul Gheorghe Rizea spune că „s-ar putea să fie vorba de o greşeală“! „Trebuie să verific, dar eu nu am avere. Am o casă la curte în Bucureşti, iar soţia mea a moştenit din partea unei mătuşi un teren în zona Adunaţii Copăceni. Am mai moştenit şi eu din partea părinţilor, dar nu ştiu acum care este suprafaţa“, a declarat Rizea, care a respins ideea unei „acoperiri“ a averii.

Din consilier politic, „sfetnic“ la Interne

În 2008, Gheorghe Rizea nu a declarat niciun teren

Ascensiunea fulminantă a colonelului Rizea a agitat spiritele în Interne. Gheorghe Rizea a explicat că a devenit consilier al ministrului de Interne „pe drept şi fără vreun suport. A fost foarte simplu. Am fost solicitat, m-am prezentat şi am dat examen pentru funcţie. Am luat şi m-am ocupat de ordine publică“.

După preluarea funcţiei, acţiunile Ministerului de Interne s-au concentrat atât pe Jandarmerie, cât şi pe Grupul Antitero Acvila, exact pe unităţile conduse în trecut de actualii şefi ai SPP.

Sub explicaţia restructurării, Acvila a fost trecută în subordinea Jandarmeriei, contopindu-se cu Brigada Specială de Intervenţie. În mod curios, Rizea a preferat să coboare în funcţie şi să ocupe postul de şef al noii structuri apărute prin comasarea celor două servicii antitero.

Rizea l-a consiliat pe Hrebenciuc

În 2009, a declarat terenurile pe care nu le avea în 2007

Gheorghe Rizea este un pion important pe tabla mutărilor de la Interne. Totul ţine de perioada în care colonelul a activat ca şi consilier al PSD, în Parlament. Surpriza este că Rizea nu a fost la dispoziţia întregului grup de deputaţi social-democraţi, ci în slujba unei singure persoane: Viorel Hrebenciuc.

O spune chiar Gheorghe Rizea: „Eu nu am fost consilier al întreg grupului PSD din Camera Deputaţilor. Am fost consilierul personal al lui Viorel Hrebenciuc“. Rizea nu a dorit să explice care au fost activităţile sale desfăşurate sub „patronajul“ lui Hrebenciuc.

„Eu sunt licenţiat în drept şi consider penibilă întrebarea dumneavoastră  cu privire la activitatea mea în acel post“, susţine fostul consilier politic, actual şef al Brigăzii Speciale a Jandarmeriei, Gheorghe Rizea.

Naşul (senatorul Cătălin Voicu) m-a ajutat să trăiesc (...) Eu am ajuns consilierul ministrului de Interne fără vreun suport. Am fost solicitat, m-am prezentat şi am dat examen pentru funcţie.

Gheorghe Rizea
Şeful Brigăzii Speciale a Jandarmeriei

Atac la şeful SPP

Războiul dintre Gheorghe Rizea şi cei din conducerea SPP continuă şi acum, după trei ani. „Eu nu am ajuns la SPP ca cineva care a intrat  cu ajutorul rudelor. Şi n-am ajuns comandant la Brigada Specială a Jandarmeriei că am fost finul cuiva, finul şefului Jandarmeriei Române“, spune Rizea despre general-locotenentul Lucian Pahonţu, şeful SPP şi prim-adjunctul acestuia, generalul de brigadă Gabriel Creţu.

Rizea îi acuză de mai multe nereguli pe cei doi: „pe domnul Pahonţu, care a condus Brigada Specială a Jandarmeriei, unde eu am constatat acum multe nereguli, de genul tablourilor de patrimoniu distruse, şi pe domnul Creţu, care a făcut ce a făcut la Acvila“.

Achiziţii dubioase

Controlul comandat  a scos în evidenţă o serie de ciudăţenii privind dotarea luptătorilor acestei structuri. Astfel, cei însărcinaţi cu inventarierea bunurilor au numărat 1.000 de genţi, a căror valoare este de 1.000 de lei bucata, în condiţiile în care Unitatea Specială Acvila avea doar 40 de luptători.

De asemenea, fiecare luptător avea cel puţin trei perechi de schiuri, cinci perechi de bocanci, două echipamente pentru scufundări, şase perechi de mănuşi, iar dotările erau cumpărate la preţuri supraevaluate. Spre exemplu, o vestă antiglonţ a fost achiziţionată de jandarmi cu 2.200 de lei, iar de Acvila cu 14.700 de lei. Cele mai multe achiziţii au fost făcute de la câteva firme ai căror acţionari, aşa cum spunea Rizea, erau apropiaţi ai celor doi şefi ai SPP, Pahonţu şi Creţu.

Gheorghe Rizea a mai descoperit că oamenii lui Creţu se antrenau trăgând la ţinte ce reprezentau personaje de desene animate. La fel, lenjeria achiziţionată pentru luptători era viu colorată: roz, bleu, violet. Mai mult, s-a constatat că luptătorii Acvila beneficiau, pe bani publici, de consultanţă pentru tatuaje, tratamente de întreţinere şi epilare. Niciunul dintre cei doi generali acuzaţi de colonelul Gheorghe Rizea nu a dorit să-şi exprime un punct de vedere vizavi de situaţia creată.