S-a dat liber la şomaj!

Marian Sârbu, ministrul Muncii, a declarat că numărul şomerilor va ajunge în 2009 la 800.000. Reprezentanţi ai Executivului şi ai sindicatelor s-au întâlnit ieri cu cei ai FMI pentru a discuta despre disponibilizări şi îngheţarea salariilor bugetarilor.

„Emiluţ, Emiluţ, te-am crescut şi tu ne iei ultimul bănuţ”, „Te-am trimis la Capitală cu tam-tam şi multă fală. Ne tratezi cu mult dispreţ, nu mai pui pe noi un preţ”, au scandat ieri în stradă sute de sindicalişti clujeni nemulţumiţi că actualul premier, Emil Boc, fost primar în Cluj-Napoca, a tăiat sporurile angajaţilor din sistemul bugetar.

Peste 3.000 de sindicalişti din toată ţara, afiliaţi la Confederaţia Sindicală Cartel Alfa, au pichetat prefecturile în semn de protest faţă de ordonanţa anticriză prin care le sunt diminuate veniturile.

La Bucureşti, protestatarii au demonstrat în faţa Ministerului Muncii şi a sediilor partidelor aflate la guvernare.  „Sunt hoţi cei care ne conduc. Vedem de la o lună la alta cum ne scade salariul, nu se poate aşa ceva. Soluţiile să le găsească economiştii, e treaba lor, nu a noastră!”, a spus cu năduf una dintre participantele la demonstraţie.

Fondul de Şomaj, suplimentat

După trei ore de discuţii cu protestatarii, ministrul Muncii, Marian Sârbu, a declarat că a cerut o suplimentare a fondului de şomaj cu 500 de milioane de lei, sumă necesară în condiţiile în care numărul de 525.000 de şomeri estimat iniţial pentru acest an va fi mai mare cu 200.000-300.000 de persoane.

Sârbu a explicat că aceşti bani vor fi folosiţi pentru asigurarea numărului suplimentar de indemnizaţii de şomaj, întrucât perioada de acordare a fost extinsă cu trei luni, dar şi pentru promovarea unor măsuri de formare profesională a celor rămaşi fără loc de muncă.

Sporurile, maximum 25% din salariu

Bugetul Ministerului Muncii este în acest an de 12 miliarde de euro (peste 50 de miliarde de lei), din care 1,5 miliarde de euro (7 miliarde de lei) reprezintă bugetul asigurărilor sociale.

La ieşirea de la discuţiile cu reprezentanţii FMI, Petru Dandea, vicepreşedintele Cartel Alfa, a declarat că Fondul sprijină ideea Guvernului de a avea un sistem unic de salarizare în sistemul bugetar. „Experţii Fondului susţin că sporurile trebuie să reprezinte maximum 25% din salariile angajaţilor şi că această lege ar trebui să intre în vigoare în 2010”, a spus Dandea.

Preşedintele Blocului Naţional Sindical, (BNS) Dumitru Costin, participant şi el la discuţii, a declarat că dimensionarea grilei de salarizare se va face luând în calcul indicele de inflaţie. „Însă nu se poate spune că se vor majora salariile cu 5%, pentru că 5% la un salariu de 600 de lei înseamnă doar banii de lumânări“, a opinat liderul de sindicat. Preşedintele BNS a spus că sindicatele iau în calcul unele disponibilizări, ca urmare a împrumutului extern, precum şi îngheţarea fondului de salarii.

Lege unică a pensiilor

O altă temă de discuţie dintre sindicalişti şi reprezentanţii FMI a fost legată de necesitatea elaborării unei legi unice a pensiilor, Executivul urmând să primească asistenţă în acest sens. „Ne-au avertizat că problemele se vor accentua dacă nu se iau măsuri pentru reformarea sistemului”, a declarat Petru Dandea.

El a precizat că FMI a atras atenţia că România riscă să înregistreze în 2009 un deficit bugetar chiar mai mare de 4% din PIB, dacă estimarea experţilor Fondului privind contracţia economică de 4% se va adeveri.

Decizia FMI, pe 4 mai

Preşedintele PSD, Mircea ­Geoană, a declarat că pe 4 mai boardul FMI va decide asupra acordului, caz în care finanţarea pentru România ar putea începe relativ repede.

El a spus că Fondul a acceptat condiţiile PSD: acordarea de majorări salariale pentru bugetarii cu venituri mici şi menţinerea unei politici de indexare a pensiilor. Reprezentanţii FMI au avut ieri întâlniri succesive cu premierul Emil Boc, lideri ai PSD şi PNL, urmate aseară de noi negocieri în coaliţie pe marginea acordului.

Sindicatele ameninţă cu greva generală

Dumitru Costin, preşedintele BNS, a declarat, în urma discuţiilor cu ministrul Muncii, Marian Sârbu, că trei sporuri din 12 vor rămâne nemodificate: cel de vechime, cel de ore suplimentare şi cel de ore lucrate pe timpul nopţii. “Va exista un transfer al sporurilor către salarii pentru a uniformiza grila de salarizare” a spus Costin.

Reprezentanţii sindicatelor din educaţie nu sunt însă mulţumiţi de renunţarea la celelalte sporuri. “Nu susţinem ordonanţa de urgenţă care prevede diminuarea drepturilor salariale ale bugetarilor. Vom propune sindicaliştilor din învăţământ declanşarea acţiunilor de protest, boicotarea examenelor naţionale şi redeclanşarea conflictului de muncă”, a afirmat Marius Nistor, preşedintele executiv al Federaţiei Spiru Haret.

Reprezentantul Federaţiei Educaţiei Naţionale (FEN), Constantin Ciosu, susţine că deşi vor fi păstrate salariul de merit şi fondul de premiere, acestea nu vor putea fi acordate până la sfârşitul anului, întrucât ordonatorii de credite trebuie să se încadreze în continuare în acelaşi buget. El a avertizat că acţiunile de protest ale profesorilor vor continua până când vor fi respectate drepturile salariale în învăţământ, inclusiv cele privind majorarea salariilor cu 50%. „Mâine (azi – n.r.) ne vom întâlni la sediul Cartel Alfa şi vom stabili calendarul acţiunilor de protest“, a mai adăugat Ciosu.

Pichete la prefecturile din toată ţara

Iaşi - peste 100 de sindicalişti din administraţie, învăţământ şi poliţie, afiliaţi la Cartel Alfa, au cerut ca Executivul să renunţe la aplicarea ordonanţei prin care se taie sporurile bugetarilor.

Bacău - 120 de angajaţi din sistemul bugetar au demonstrat pentru păstrarea locurilor de muncă.

Vaslui - 30 de sindicalişti au cerut o lege unică a salarizării, pentru plata orelor suplimentare şi acordarea sporului de antenă.

Craiova - 200 de demonstranţi au scandat lozinci antiguvernamentale şi au cerut acordarea sporurilor salariale.

Timişoara - 150 de protestatari au cerut acordarea drepturilor lor salariale şi au ameninţat cu greva în caz contrar.

Arad - 100 de demonstranţi au protestat faţă de ordonanţa care diminuează veniturile bugetarilor, catalogând-o ca fiind discriminatorie.

Cluj-Napoca  - 200 de manifestanţi au scandat lozinci împotriva Executivului şi a premierului Emil Boc.

10 mld. euro, minus la buget

Estimările iniţiale ale Guvernului arătau că, în condiţiile unei creşteri economice de 2,5% în 2009, veniturile bugetare ar fi de aproximativ 50 de miliarde de euro. Acum, FMI preconizează că România va avea o scădere a economiei de 4%, ceea ce ar însemna un PIB de 483 de miliarde de lei. Dacă încasările vor fi tot de 35%, bugetul pe 2009 ar totaliza 169 de miliarde de lei – echivalentul a 40 de miliarde de euro. Suma este cu 10 miliarde de euro mai mică decât cea iniţială.