Rusa revine în forţă, latina mai moare o dată

Studenţii care învaţă la Iaşi sunt tot mai interesaţi de limbile slave, dar şi de cele asiatice. Aproape 100 de tineri urmează cursuri de rusă şi poloneză, la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi.

Numărul studenţilor „rusofili” scăzuse dramatic după 1989. Profesorii îşi amintesc faptul că tinerii asociau limba şi cultura rusă cu sistemul sovietic. Cu timpul însă, pragmatismul a învins rusofobia. „În prezent se revine la normalitate. Avem studenţi care vin de la altă specializare spre limba rusă”, susţine dr. Leonte Ivanov, şeful Catedrei de Slavistică.

Anul acesta, s-au ocupat aproape toate locurile la admitere: 21 din 22 disponibile. Studenţii văd acest profil ca pe un deschizător de drumuri spre jurnalism, poliţie de frontieră, SRI sau spre firmele-mamut precum Gazprom, Lukoil, Distrigaz. Aceştia din urmă fac deja recrutări, chiar de pe băncile facultăţii.

„Limba rusă este un domeniu «de nişă» în lingvistică. Ştiam franceza şi engleza, vroiam să ştiu şi rusa. Cred că această limbă îmi deschide multe oportunităţi”, spune George Frâncu, student la Rusă-Engleză.

Studenţii au la dispoziţie o bogată sursă de informaţie: cărţi, muzică, teatru şi filme pe CD-uri şi DVD-uri şi reviste de colecţie. „Cursurile sunt modelate după preferinţele studenţilor, de la elemente de gramatică la elemente de civilizaţie, muzică, ecranizări, documentare despre oraşele Rusiei”, precizează dr. Nataşa Manole, profesor în cadrul Catedrei de Slavistică.

„Asiaticii”, şi ei pe val

Studenţii au prins şi gustul limbilor orientale, de la arabă la chineză. Circa 40 de tineri iau lecţii de chineză de la lectorul Jiao Hongke. „Am studiat singură câteva luni limba chineză, iar în prezent urmez aceste cursuri. Am aflat că există multe burse oferite de statul chinez şi mi-ar plăcea să obţin o astfel de bursă”, explică Bianca Alexe, studentă. Alţi 11 tineri s-au simţit atraşi de civilizaţia arabă şi o studiază.

„Araba este de actualitate. Este nevoie de ea în sfera economică, politică, dar şi în presă. Este o civilizaţie care trebuie cunoscută, iar după ani de studiu se poate înţelege această limbă”, spune profesorul de arabă Christian Tămaş. Tot dintre limbile mai puţin studiate, portugheza a suscitat interesul tinerilor.

Peste 90 s-au înscris la cursul facultativ de limbă portugheză, susţinut de lectorul Andreea Teletin. De asemenea, „portughezii” de la Cuza şi-au făcut grup de discuţii pe yahoo.com, unde discută despre muzică, istorie şi artă.

Latina şi greaca veche, în declin

Pe de altă parte, numărul doritorilor de limbi clasice, latina şi greaca, a scăzut faţă de anii ’94, când existau în medie 15 studenţi în fiecare an. În prezent, se mai găsesc doar cinci-şase studenţi.

„Chiar dacă sunt puţini, sunt pasionaţi de ceea ce fac şi îi vedem interesaţi. Cei care urmează în continuare un master şi un doctorat au posibilităţi de angajare foarte bune şi în afara ţării”, afirmă dr. Mihaela Paraschiv, şefa Catedrei de Limbi Clasice.

„Îmi place greaca şi neo-greaca. Am fost cu o bursă în Grecia şi nu aş renunţa la aceste limbi. Mi-ar plăcea să lucrez la un centru cultural sau ca translator, dar nu exclud nici învăţământul”, spune Daniela Avram, studentă în anul al III-lea. Unii absolvenţi au reuşit să-şi construiască o carieră de succes, pornind de la studiul limbilor „moarte”. În prezent sunt cercetători la Oxford sau la Academia Română.  

„Am terminat specializarea «Limbi clasice» cu aproape zece. Am vrut să-mi găsesc un loc de muncă în învăţământ, ca profesor de latină, dar cei de la Inspectoratul Şcolar mi-au spus să-mi caut altă slujbă. Acum lucrez în comerţ”, povesteşte Bogdana Burdea.

Ştiam franceza şi engleza şi vroiam să ştiu şi rusa. Cred că această limbă îmi deschide multe oportunităţi

George Frâncu
Student la Rusă-Engleză