"Rromii-căpşunari cer şi ajutor social"

române trebuie să se poarte cu cetăţenii de etnie rromă, oarecum, cu "mănuşi". Autorităţile sunt îndemnate la o bună conlucrare cu aceştia şi chiar la realizarea unor programe speciale

române trebuie să se poarte cu cetăţenii de etnie rromă, oarecum, cu "mănuşi". Autorităţile sunt îndemnate la o bună conlucrare cu aceştia şi chiar la realizarea unor programe speciale destinate integrării rromilor în societatea românească. Aşa au apărut mediatorii rromi pe probleme legate de învăţământ, sănătate ş.a.
- Cum a primit comunitatea ideea numirii unor consilieri pe problemele rromilor?
- Ei… Rromii preferă să plece peste graniţă, pentru un trai mai bun, fie să încaseze ajutorul social acordat de statul român prin celebra Lege 416. În unele cazuri, rromii preferă să beneficieze şi de banii agonisiţi în străinătate şi de ajutorul social, în acelaşi timp. Mai nou, îşi trec maşinile luxoase cu care se întorc din străinătate pe numele rudelor care nu întrunesc condiţiile cerute de Legea 416, şi ei, în continuare, se declară săraci. Numai că luxul îi dă de gol.
- Pentru că tot aţi amintit de Legea 416, trebuie să vă spunem că reprezentanţii Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei au pregătit un proiect care modifică drastic condiţiile de acordare a ajutorului social familiilor nevoiaşe. Cum veţi proceda pentru a identifica persoanele care nu fac obiectul legii?
- Se vor face anchete sociale drastice. Avem informaţii precum că peste 40% din cetăţenii de etnie rromă au mers la muncă în străinătate, în special în Spania şi Italia. Este vădit faptul că au prosperat. Au venit cu maşini de lux şi alte bunuri care nu sunt trecute pe numele lor. Este vizibil că au o situaţie mult mai bună decât cea a nevoiaşilor, acolo unde legea doreşte să intervină. La Murgeni sunt aproximativ 683 de dosare care fac obiectul Legii 416. Pe lună, se acordă în jur de un miliard de lei asistaţilor social. Dacă nu ne-am fi confruntat cu aceste probleme sociale, şi am fi putut da o altă destinaţie banilor, cu siguranţă că multe alte probleme sociale care-i vizau pe toţi locuitorii oraşului s-ar fi rezolvat.
- Cum ar fi?
- O piaţă agroalimentară ne lipseşte. De asemenea, trebuie să reparăm un drum către localitatea Cârja, pe o distanţă de aproape şase km. Se impun reparaţii capitale la căminele culturale şi la opt săli de clasă din şcolile din Murgeni. Ca să nu mai vorbim despre alimentarea cu apă a satelor din jurul Murgeniului. Ce-i drept, am reuşit să dau în folosinţă o sală de sport, de la bugetul local fiind alocate şapte miliarde de lei pentru asigurarea utilităţilor şi a materialului sportiv, precum şi un bloc cu 16 apartamente, însă nevoile oraşului sunt cu mult mai mari.
- Veţi mai candida la alegerile din 2008?
- Nu ştiu. Mă mai gândesc. Nu fug de muncă. Adevărul este că nu prea am fost ajutat şi de aici vine incertitudinea răspunsului. Nici nu vreau să spun că nu, dar nici nu doresc să-mi asum o promisiune.