Românii cred în stele mai mult decât în savanţi

Superstiţiile, horoscopul şi credinţa în numere norocoase sunt principalele reguli după care vieţuiesc conaţionalii noştri. Românii au totuşi o atitudine pozitivă faţă de ştiinţă, însă le lipsesc cunoştinţe din multe domenii. 42% din cei chestionaţi cred că Soarele se învârteşte în jurul Pământului.

42% dintre români cred că Soarele se învârteşte în jurul Pământului, iar 4 din 5 nu cred în teoria evoluţionistă

Piţipoancele, mai deştepte decât par

VIDEO Toni Grecu: „Este pur românesc hazul de necaz“

Deochiul este o superstiţie foarte răspândită atât la oraş, cât şi la ţară şi mulţi dintre români o combat purtând culoarea roşie, arată cercetarea „Populaţia şi Ştiinţa", realizată de Facultatea de Sociologie de la Universitatea din Bucureşti şi finanţată de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică. Astfel, 55% din respondenţii din mediul rural şi 47% din cel urban cred că deochiul ar putea fi prevenit cu ajutorul unor haine în nuanţe de roşu.

Pe lângă deochi, românii mai au superstiţii de genul: „Cine n-are noroc în dragoste are noroc la cărţi", „Numărul 13 poartă ghinion" sau „Dacă o pisică neagră îţi taie calea, aduce ghinion". Aproape jumătate dintre români afirmă că este bine să ţinem cont de zicala „Dacă te mănâncă palma stângă, vei primi bani". Superstiţiile sunt percepute diferit la oraş şi la ţară: pentru orăşeni contează mai puţin zicala cu norocul la cărţi, în timp ce pentru cei din mediul rural contează mai puţin ghinionul adus de numărul 13.

„Horoscopul este ştiinţific"

Previziunile astrale ocupă un loc important în viaţa românilor, mulţi dintre aceştia le consideră chiar „ştiinţifice". Credinţa în zodii şi numere norocoase este frecventă mai ales în rândul persoanelor cu studii superioare.

Aproximativ 40% din români consideră că zodia în care suntem născuţi ne influenţează „mult" sau „foarte mult" personalitatea. Studiul arată că mai degrabă femeile cred în horoscop şi chiar se ghidează după ce spun astrologii. Comparativ cu europenii, noi avem una dintre cele mai ridicate rate de populaţie care crede că horoscopul este „foarte ştiinţific" - 22%. Profesorul Lazăr Vlăsceanu, unul dintre coordonatorii studiului, arată că o mare influenţă în studierea horoscopului de către români îl au şi mass-media.

„Când mă trezesc dimineaţă sunt bombardat cu horoscopul de pe micul ecran. Pe toate posturile aflăm cum o să-mi fie în ziua respectivă. Dar n-am văzut niciun ziar sau vreo televiziune care să dea vreo ştire despre experimentul cu genomul uman de la Institutul Craig Venter", a spus Vlăsceanu.

Cu toate că sunt superstiţioşi şi fatalişti, românii au cea mai pozitivă atitudine faţă de ştiinţă dintre toţi europenii şi cred că aceasta este importantă pentru dezvoltarea personală, dar şi a societăţii în general, relevă cercetarea. Dar atunci când sunt întrebaţi despre diverse probleme de ştiinţă, românii nu ştiu să răspundă şi nu deţin cunoştinţe ştiinţifice. Studiul arată că 80% din populaţie nu deţine un vocabular ştiinţific activ şi nu ştiu cum se aplică o metodă experimentală de cercetare.

Satelitul Soare

Cel puţin unul din trei români a fost catalogat de acest studiu drept creaţionist (n.r., credinţa că lumea a fost creată de Dumnezeu), geocentrist (n.r., teoria potrivit căreia Pământul este centrul Universului) şi posesor de cunoştinţe precare de fizică sau medicină. 42% din cei chestionaţi consideră că Soarele se învârteşte în jurul Pământului. La această întrebare, poziţia României în comparaţie cu celelalte ţări europene a căzut în clasament din 2005 până acum.

În timp ce în urmă cu cinci ani ne situam în prima jumătate a clasamentului pe naţiuni, în prezent suntem pe ultimele locuri, alături de Letonia şi Turcia. O parte importantă dintre români (36%) sunt adepţii creaţionismului şi consideră falsă afirmaţia: „Fiinţele umane, aşa cum le ştim noi azi, au evoluat din specii străvechi de animale".

Ştiinţa creşte cu PIB-ul

Ţările mai bogate au o cunoaştere ştiinţifică mai bună. Cercetătorii leagă acest lucru cu nivelul Produsului Intern Brut, care este direct proporţional cu nivelul de cunoştiinţe ştiinţifice. Astfel, în ţările cu un PIB ridicat precum Suedia, Cehia şi Finlanda, nivelul informaţiilor ştiinţifice este ridicat. În România, Bulgaria, Cipru şi Turcia, unde PIB-ul este scăzut şi nivelul cunoştinţelor ştiinţifice este scăzut.

Studiul mai relevă un paradox. În timp ce 90% din cei chestionaţi cred că statul trebuie să investească mai mult în cercetarea ştiinţifică şi că ştiinţa are mare importanţă pentru dezvoltarea personală, 59% din români susţin că ne bazăm prea mult pe ştiinţă şi prea puţin pe credinţă, iar 50% că oamenii de ştiinţă pot fi periculoşi. 3 din 4 români cred că ştiinţa ne schimbă viaţa prea repede. În privinţa relaţiei dintre ştiinţă şi religie, peste jumătate dintre români spun că există oameni posedaţi de diavol şi 4 din 5 cred că există miracole, fenomene care nu pot fi explicate de ştiinţă.

Metodologie

Cercetarea a fost făcută pe un eşantion de 1.161 de persoane, selectate din 18 regiuni socio-culturale, în perioada iulie-septembrie 2009. Metoda de cercetare folosită a fost interviul faţă în faţă. Marja de eroare este de +/- 2,9%.

„Astronomia şi astrologia funcţionează în paralel"

Specialiştii explică credinţa românilor în superstiţii prin faptul că există o anumită ignoranţă în rândul populaţiei, iar sistemul de educaţie nu ajută prea mult la dobândirea de cunoştinţe ştiinţifice.

Scriitorul Mircea Cărtărescu (foto) afirmă că în mintea oamenilor obişnuiţi astronomia şi astrologia sunt într-o adevărată concurenţă. „Cultura populară a fost întotdeauna în concurenţă directă cu cultura de tip înalt. Cele două tipuri de cultură au funcţionat întotdeauna în paralel şi cred că sunt şi necesare. Într-un fel ar fi ciudat să fim toţi nişte Leonardo da Vinci şi să ştim totul din toate zonele. Nu! Suntem oameni obişnuiţi, cu multe zone-umbră şi nu doar de lumină în tot ceea ce cunosc. Însă orice lucru ştii este important", a spus Cărtărescu.

Faptul că pentru mulţi dintre români Soarele se învârteşte în jurul Pământului este explicat de astronomi prin ignoranţă. „De fapt, suntem la nivelul de acum 2.000 de ani, când oamenii stăteau şi se uitau pe cer şi observau. Dacă te uiţi la cer aşa se întâmplă: Soarele se învârteşte în jurul Pământului! Rezultatele nu mi se par ciudate atâta vreme cât astronomia nu se mai predă de vreo 10 ani în şcoală şi chiar dacă s-ar reintroduce, nu ar mai exista profesori care să o predea", a declarat Adrian Şonka, specialist la Observatorul „Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti. În opinia acestuia, astrologia este favorita românilor pentru că este peste tot: la televizor, în ziare, în reviste.

Etnologul Şerban Anghelescu de la Muzeul Ţăranului Român consideră că la români persistă un soi de arhaism mental în pofida unei educaţii strict raţionale. „Este evident că educaţia şcolară a pătruns peste tot, dar este contestată de beneficiari. Se vede că sistemul de educaţie are un cusur, o inferioritate faţă de gândirea magică, pe care oamenii o iau în considerare şi cred că le dă mai multe şanse de reuşită", a afirmat Anghelescu. Specialistul mai spune că, dacă sondajul este în totalitate adevărat, asta ar însemna că românii nu au habar de existenţa lui Nicolaus Copernic. „Dacă ajungi la aceste credinţe, înseamnă că nu ai trecut prin şcoală sau ai trecut degeaba", conchide etnologul.

Luăm multe antibiotice, dar nu le ştim efectele

Nici în privinţa cunoştinţelor în domeniul sănătăţii românii nu stau prea bine. Chiar dacă folosesc multe medicamente, cea mai mare parte dintre ei nu au cunoştinţe ştiinţifice despre ele. România este pe ultimul loc în Europa în privinţa înţelegerii efectelor antibioticelor. Numai un sfert dintre români au răspuns corect la întrebarea dacă antibioticele distrug bacteriile sau viruşii. Asta în timp ce România s-a clasat pe primul loc în Europa la cumpărarea de antibiotice fără reţetă. Despre infectarea cu HIV/SIDA, românii au date greşite şi 35% din români răspund că se pot îmbolnăvi dacă beau apă după o persoană infectată.