Românii migrează spre sat

Un material prezentat la conferinţa internaţională cu tema "Spaţiul rural şi dezvoltarea rurală", desfăşurată săptămâna trecută la Cluj, arată că aproximativ trei la sută din

Un material prezentat la conferinţa internaţională cu tema "Spaţiul rural şi dezvoltarea rurală", desfăşurată săptămâna trecută la Cluj, arată că aproximativ trei la sută din orăşeni, peste scăderea naturală a populaţiei şi plecarea în străinătate, se deplasează către mediul rural. Potrivit profesorului Vasile Surd, cancelarul Facultăţii de Geografie a UBB, este vorba, în cea mai mare măsură, de foşti angajaţi ai fabricilor care şi-au încetat sau redus activitatea. Aceştia se duc la ţară, unde practică o activitate agricolă de subzistenţă. Pentru că sunt înregistraţi la oraş, unde-şi închiriază locuinţele, şi nu figurează în documentele comunelor, nu pot fi evidenţiaţi prin statistici, fiind denumiţi de primari străinaşii satelor. E un fenomen început după 1990, permanent, asemănător în toate regiunile ţării. Chiar dacă aparent se dă o gură de oxigen satelor, migratorii nu sunt deprinşi cu munca la câmp, nu au utilaje specializate. Deşi ar trebui să susţină dezvoltarea localităţilor de adopţie, nu sunt la fel de "angajaţi" ca şi localnicii. În altă lucrare prezentată se condamnă practica transformării peste noapte a peste 100 de comune în oraşe, fără dotarea urbană necesară, doar pentru îmbunătăţirea unor statistici de urbanizare. "Ar fi trebuit modernizate în prealabil aceste sate, unde se lucrează cu sapa şi calul", susţine Surd. La conferinţă au participat peste 120 de specialişti din ţară şi străinătate, agronomi, politologi, sociologi, cu peste 100 de lucrări.