Românii stau la coadă ca să ajungă şomeri cu acte

adevarul

Publicat: 06.11.2009 21:21

Ultima actualizare: 10.08.2022 10:09

Sute de oameni se aşază de cu zori la rând la agenţiile de ocupare din toată ţara pentru a-şi depune dosarele de şomaj. Piaţa muncii din România, lovită de criză, număra în vara acestui an peste 600.000 de şomeri, dublu faţă de 2007. Comisia Europeană estimează că la sfârşitul lui 2009 vor fi 850.000.

Mai citeşte şi:

Şomerii neluaţi încă în evidenţă se adună cu noaptea-n cap, înfruntă vremea rea şi stau la coadă în faţa Agenţiilor Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) pentru a-şi depune dosarele

În Constanţa sunt atât de mulți oameni la AJOFM, încât înconjoară clădirea. Zgribuliţi, cu dosarele în braţe, aşteaptă ca funcţionarii să le deschidă uşile. „Aşa este în fiecare dimineaţă aici. Vin oamenii şi se aşează la rând înainte de începerea programului“, spune agentul de pază de la AJOFM Constanţa.

Programul începe la ora 8.30, dar Roxana Maria Doican (47 de ani) a venit de la 7.00, pentru a fi sigură că-şi rezolvă problema. „Am fost şef de restaurant şi luna aceasta m-au trimis în şomaj. După 20 de ani muncă, o să primesc ajutor de şomaj de 500 de lei“, spune femeia. Vocea îi tremură, iar în ochi i se adună lacrimile. Este văduvă şi nu ştie cum se va descurca, iar un alt loc de muncă nu crede că va găsi până la vară.

George Lipan (49 de ani) vrea din tot sufletul să-şi găsească un loc de muncă. A fost macaragiu, dar mai are şi alte calificări, ca sudor şi instalator. „Nu se mai găsesc locuri de muncă. O să plec afară. Aici e ţara lui Papură Vodă, iar iarna este şi mai greu“, spune el. Are două fete de liceu şi are nevoie de bani pentru a le oferi o viaţă normală.

Mamă şi fiu, şomeri

În spatele clădirii, zeci de persoane stau la coadă și caută să se adăpostească de frig. Angela Tiron (52 de ani) a lucrat ca bobinator, iar de două luni este în şomaj. Şi-a pierdut încrederea că-şi va găsi alt loc de muncă la vârsta ei. Nici fiul ei, care este student, nu-şi găseşte de lucru. „Ţara se duce de râpă. Mă ia groaza când văd ce se întâmplă. Asta e viaţa“, spune ea resemnată.

Când uşile se deschid, oamenii dau năvală în sediul AJOFM. O nouă coadă se formează înăuntru, pe scările instituției, pentru avizarea lunară a carnetului de șomaj. Oamenii sunt îngheţaţi, însă grija lor cea mai mare este legată de ziua de mâine.

Clujenii se încolonează de la ora 5.00

Pentru clujenii care şi-au pierdut locul de muncă, necazurile încep odată cu primirea deciziei de concediere. Până la obţinerea carnetului de şomaj, persoanele fără loc de muncă au de alergat şi de aşteptat circa o lună. Chinul începe cu coada matinală din faţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Cel mai harnic proaspăt şomer a ajuns ieri în faţa instituţiei cu un sfert de oră înainte de ora 5.00. A coborât dintr-o maşină şi s-a îndreaptat spre una dintre porţile exterioare. „M-a adus băiatul. Acum se duce el la serviciu“, a explicat Ioan (55 de ani), un bărbat bine clădit, fost mecanic auto.

A adus cu el o coală cu pătrăţele, pe care îşi trece numele cu majuscule, în partea de sus. După cifra unu. „Îmi place să fiu primul. Nu întârziam niciodată la serviciu“, a adăugat el. După zece minute, un alt bărbat se trece pe listă. Vine din Aşchileu.

„M-am sculat de la ora 3.00 ca să apuc şi eu la numere“, a spus Teodor, fost lucrător la „spaţii verzi“, în cimitirul din Mănăştur. Apare şi Dumitru, un buldozerist disponibilizat de câteva zile. În trei, vremea şi vremurile sunt mai uşor de înfruntat. Poveştile lor înviorează atmosfera.

70 de şomeri asistaţi zilnic

Până la ora 6.00 se adună aproape 20 de persoane. Grupul primilor trei candidaţi a dezbătut deja toate subiectele politice şi economice. Au devenit deja experţi consultanţi şi le explică celorlalţi ce le lipseşte din dosar. Ioan este pentru prima dată la coadă, dar Dumitru şi Teodor sunt la a treia încercare. „Am rezolvat documentele de la firmă şi viza de la medic. Am fost preventiv şi la notar“, spune Dumitru. Problema a fost cu stagiul la cotizare.

„Firma noastră e din Bucureşti şi durează mult până o trimit. Din cauza asta depăşesc cele 30 de zile pe care le am la dispoziţie pentru depunerea dosarului“, adaugă el îngrijorat. La ora 7.00, paznicul deschide poarta pentru funcţionari. Coada şomerilor se mută pe scările clădirii. Împreună cu lista. Înăuntru au acces doar angajaţii. Dumitru încearcă să se strecoare în clădire, însă agentul de pază îl întoarce din drum. „Doar la ora 8.00 puteţi intra“, spune paznicul sec. La ora 7.59, uşile se deschid. Mulţimea pătrunde în holul imens, încălzit. Se încolonează la ghişeul de vize lunare, iar la cel pentru depunerea dosarelor se îngrămădesc în jurul listei. Şeful ghişeului, Ioan Bărăian, apare cu teancul de pătrăţele de carton, numerotate până la 70.

Supliment pentru întârziaţi

La ora 8 şi un sfert nu mai sunt numere. Pentru cele câteva persoane care au rămas pe dinafară se mai pun în circulaţie încă 10 cartonaşe. După ce angajaţii AJOFM i-au verificat actele, Ioan urcă la etaj, unde i se procesează dosarul. La ora 9.00, pleacă fericit spre casă. „A meritat să mă trezesc devreme“, îşi spune cu nedisimulată bucurie. A uitat deja de frigul răbdat mai mult de trei ore.

Anamaria Chiciudean, de la biroul de relaţii cu publicul al AJOFM, nu-şi explică de ce oamenii vin de la ora 5.00 la poartă. „Cei 69 de angajaţi ai instituţiei lucrează între orele 8.00 şi 19.00 în fiecare zi. Nu putem să deschidem sediul mai devreme“, explică aceasta.

Iarna se numără şomerii olteni

Sute de doljeni stau zilnic la cozile de la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru a-şi viza carnetele sau pentru a-şi ridica ajutorul de şomaj. Deşi sunt nevoiţi să stea în faţa ghişeelor mai mult de o jumătate de oră, oamenii spun că ar fi în stare să aştepte şi toată ziua ca să ridice banii.

„Nu e normal să fie cozile astea, dar ce să facem? Venim pe ploaie, pe ninsoare şi stăm aici cât e nevoie ca să facem rost de bani. Pe timpul iernii, acesta este singurul meu venit“, a spus Valentin Negoescu, un şomer care se aşezase ieri la una dintre cozi. Peste 31.000 de şomeri au fost înregistraţi în evidenţele AJOFM Dolj în luna septembrie. Autorităţile spun că rata şomajului, care a ajuns la 10,7%, este în creştere, având în vedere că în sezonul rece foarte multe persoane care lucrează în domeniul construcţiilor vor rămâne fără slujbe.

Peste 14.000 de şomeri pe 59 de locuri de muncă

Ghişeele de „Evidenţă şomeri“ ale Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt sunt luate cu asalt în fiecare dimineaţă de sute de şomeri care-şi caută cu disperare un loc de muncă. Instituţia a suplimentat numărul funcţionarilor de la ghişeee, iar unii dintre angajaţi stau la serviciu de dimineaţă până seara, pentru a face faţă valului de solicitanţi care trec pragul agenţiei.

Sute de oameni, din cei peste 14.000 din judeţ care nu au serviciu, studiază zilnic lista cu cele câteva locuri de muncă vacante. În ultima săptămână nu au fost mai mult de 60 de posturi disponibile.

„Am lucrat ca şofer, dar s-au făcut disponibilizări şi am rămas fără loc de muncă. Acum am venit să văd dacă găsesc serviciu. M-am uitat pe listă, dar n-am văzut mai nimic. O să intru să întreb, că nu aş vrea să rămân şomer. Am copii de crescut şi am nevoie de bani“, a spus Ilie Cace (37 de ani), din Slatina.

De două ori mai mulţi şomeri în Gorj

Numărul şomerilor înregistraţi la AJOFM Gorj depăşeşte 15.000. „Faţă de anul trecut, numărul şomerilor s-a dublat, crescând cu 8.800. În aceeaşi perioadă a anului trecut, se înregistra o rată a şomajului de 5,3%, corespunzătoare unui număr de 7.860 de şomeri“, a precizat Ana Maria Niculescu, purtător de cuvânt al AJOFM Gorj.

În luna decembrie au fost anunţate 753 de disponibilizări. 280 de angajaţi, care vor fi concediaţi de sărbători, provin de la SC Hidroconstrucţia. Gorjul se află pe locul nouă în topul judeţelor cu cei mai mulţi şomeri.

Şomer cu două facultăţi

Clujeanul Cristian Ciuta (foto), 24 de ani, nu reuşeşte să-şi găsească un loc de muncă de mai bine de un an, deşi face parte din categoria personalului înalt calificat. Absolvent a două facultăţi – Agricultură, cu specializarea Control şi Expertiză alimentară, la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) şi Relaţii Internaţionale, la Universitatea „Babeş-Bolyai” –, tânărul spune că a depus nenumărate CV-uri la diverse companii, dar fără succes.

„De fiecare dată, am primit acelaşi răspuns: mi s-a spus că nu am experienţă”, declară el. Pe lângă studiile absolvite la cele două facultăţi, el deţine şi un atestat de auditor. Nici acesta, însă, nu i-a fost de folos. „Niciunde nu te angajează dacă nu ai experienţă”, afirmă Cristian. Acesta a lucrat în perioada cât era student, în Anglia şi Franţa, în ferme agricole, printr-un program al USAMV, dar nici acest lucru nu constituie „experienţă” pentru angajatorii români, se plânge tânărul. (Vasile Racoviţan)

Concediat după 26 de ani de muncă

Costel Vlad (foto), 42 de ani, este proaspăt şomer şi tocmai şi-a depus dosarul la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă Sector 3. A lucrat de la 16 ani, imediat după ce a terminat şcoala profesională şi până acum nu a fost niciodată şomer.

Vlad este unul dintre cei care n-au crezut în criză până nu i-a lovit năprasnic: „De câteva luni, aveam întârzieri la salariu. Mai întâi, câte două zile. Apoi s-a ajuns la două săptămâni. Dar tot n-am crezut. Am şi glumit cu patronul: «Şefule, tu pui banii la bancă, pentru dobândă»”, povesteşte Costel Vlad. Dubiile bărbatului s-au spulberat când i s-a înmânat decizia de disponibilizare, la sfârşitul lui septembrie.

A căutat un job prin tot oraşul, dar n-a găsit decât posturi de paznic, la 700 de lei. „Ce să fac doar cu 700?”, întreabă retoric bărbatul. A lucrat în construcţii, la hidroizolaţii, şi câştiga bine, în jur de 2.500 de lei lunar, în mână. Soţia sa este asistent medical la spitalul „Victor Babeş”, pe un salariu mult prea mic pentru a le ajunge lor şi celor doi copii, de 17, respectiv 11 ani. Acum, aşteaptă să treacă nebunia asta de criză: „Şeful ne-a zis că ne cheamă când apar iar contractele. Să vedem cât mai ţine!”

Întreţinută de copii

Mariana Niţu (foto), 52 de ani, este una dintre cei şase foşti angajaţi ai unei fabrici de încălţăminte. Este şomeră de numai două săptămâni, dar încă nu s-a obişnuit cu statutul: „Erau tot felul de zvonuri, lumea era agitată, nu ştiai ce să crezi. La începutul lunii ne-au dat hârtiile. Acum sunt fără serviciu”, spune femeia. Femeia suferă fiindcă au ajuns să trăiască din banii copiilor: ”N-am cum să mă simt bine. Am avut slujbe bune, am crescut trei copii, cine s-ar fi gândit că vom ajunge aşa? Norocul meu cu ei, că nu mă lasă să mă gândesc la ce ni se întâmplă. Ei mă ajută să trec peste şocul ăsta”, povesteşte ea.

Trendul în 2010

Criza economică a decimat toate categoriile de angajaţi, nu numai pe cei cu salarii în jurul nivelului mediu pe economie, ci şi pe profesioniştii din multinaţionale şi chiar pe angajaţii de top din firme, care câştigau câteva mii de euro în urmă cu doar câteva luni. Pentru a supravieţui crizei, companiile s-au văzut nevoite să reducă din cheltuielile cu personalul sacrificând angajaţii din categoria „middle level”: „La seniori nu puteau renunţa şi, atunci, au preferat să păstreze începătorii, pe cei cu cel mult un an practică”, explică Corina Androne, specialist HR la firma de recrutare Catalyst Solutions. În locul angajaţilor de categorie medie, unele dintre firme au pus începători, mult mai ieftini din punctul de vedere al costurilor.

Sarcinile mai complicate au fost transferate nivelului următor. Corina Rusu, specialist recrutare la Elite Training, a declarat că această tendinţă se va păstra şi în 2010. Potrivit unei analize făcute de Myjob, oferta de joburi în middle şi top management a scăzut cu aproximativ 30%, faţă de 2007. „Angajatorii preferă acum să recruteze ieftin, la entry-level, pentru a pregăti propriii specialişti, cu nişte costuri mai reduse”. Ca urmare a crizei s-au redus semnificativ şi pretenţiile salariale. Dacă pentru un job entry-level se cereau anul trecut 400 de euro, acum, aplicanţii Myjob sunt mulţumiţi cu 200 – 250 de euro.