Românii din Timoc ies la lumină în politica locală

Vlahii, cum sunt cunoscuţi în Serbia, şi-au impus un reprezentant în fruntea Consiliului Local al comunei Bor, cea mai mare localitate din Timoc Românii din Valea Timocului sunt foarte

Vlahii, cum sunt cunoscuţi în Serbia, şi-au impus un reprezentant în fruntea Consiliului Local al comunei Bor, cea mai mare localitate din Timoc

Românii din Valea Timocului sunt foarte aproape de un succes politic important la prima participare la alegeri, cu liste proprii de candidaţi.

Liderul Partidei Democrate a Rumânilor din Serbia (PDRS), Predrag Balasevic, va fi noul preşedinte al Consiliului Local (CL) din comuna Bor, cea mai mare localitate din Valea Timocului. Succesul este cu atât mai important cu cât vlahii din Timoc nu sunt recunoscuţi ca minoritate etnică românească de către Belgrad.

Noua alianţă politică, la nivel local, dintre Partidul Democrat (PD) condus de preşedintele pro-european al Serbiei, Boris Tadic, şi PDRS va duce la schimbarea din funcţie a edilului Borului. Noul primar va fi democrat, dar ceea ce este mai important, a doua funcţie din comuna Bor va fi ocupată de un etnic român.

Potrivit legislaţiei sârbe, primarii nu sunt aleşi prin vot direct, ci din rândul consilierilor locali care obţin majoritatea în Consiliu. Cum la alegerile de la sfârşitul lui martie 2008 radicalii ultranaţionalistului Vojislav Seseli au obţinut 13 mandate de consilieri din totalul de 35, aceştia şi-au impus propriul primar.

Săptămâna trecută, alianţa PD-PDRS a devenit majoritară în Consiliul Bor. În termen de 15 zile, potrivit legii, primarul va fi ales din rândul noii coaliţii. În urma întelegerii dintre PD şi PDRS, liderul românilor din Timoc, Predrag Balasevic, va fi numit preşedintele CL Bor.

Victorie fără sprijinul Bucureştiului

Succesul românilor din Timoc este o adevărată palmă pe obrazul Departamentului pentru Relaţii cu Românii de Pretutindeni (DRRP), din cadrul MAE. De mai bine de doi ani de zile, DRRP nu a mai sprijinit asociaţiile românilor din Timoc.

Ajutorul României pentru etnicii români din Serbia s-a limitat la finanţarea comunităţii româneşti din Banat, care numără aproximativ 30.000 de persoane. În schimb, cei peste 250.000 de români sud-dunăreni nu au beneficiat de sprijin din partea statului român, DRRP respingând pe bandă rulantă toate cererile de finanţare venite din Timoc.

Românii din Valea Timocului nu au văzut vreun euro măcar din partea statului român anul trecut. Hărţuiţi permanent de autorităţi şi de Biserica Sârbă, timocenii au reuşit să obţină la alegerile din martie 12 mandate de consilieri, în şase raioane (comune).

Lecţia maghiară

Spre deosebire de etnicii români, cei maghiari beneficiază de un sprijin real din partea statului-mamă. În provincia autonomă Voivodina, din nordul Serbiei, cei peste 35.000 de etnici maghiari sunt ajutaţi de toate forţele politice de la Budapesta.

Liderul opoziţiei Viktor Orban s-a implicat direct în campania electorală a Coaliţiei Maghiare din Voivodina. Anual, comunitatea maghiară, potrivit unor surse, este finanţată de Ungaria cu milioane de euro. Cu ajutorul statului ungar, etnicii maghiari şi-au înfiinţat biblioteci, şcoli şi biserici proprii, televiziuni, radiouri, ziare şi teatre în limba maternă.

Comunitatea maghiară a reuşit să obţină patru mandate de deputaţi în Adunarea Generală a Serbiei (Parlament), numai pe listele proprii, la alegerile parlamentare din mai 2008. În plus, preşedintele Adunării Provinciei Autonome (Parlamentul) Voivodina a fost ales tot din rândul maghiarilor.

Ne vom descurca şi fără ajutorul Bucureştiului, aşa cum am făcut-o până acum, în condiţiile în care persoane de la nivelul instituţiilor din România duc o politică antiromânească
Predrag Balasevic, preşedintele PDRS