Românii, bolnavii Europei

Românii, bolnavii Europei

Comisia prezidenţială pentru analiza riscurilor sociale şi demografice arată care sunt pericolele care pândesc categoriile sociale vulnerabile. Cheltuim cel mai puţin pentru sănătate dintre toate ţările UE. Avem puţini medici, dăm şpagă şi suntem siliţi să ne cumpărăm medicamentele atunci când ajungem în spital.

„Adevărul“ continuă să vă prezinte astăzi analiza pe sănătate a raportului „Riscuri şi inechităţi sociale din România”.

Citiţi şi:

• adevarul.it - Poliţia îi va verifica pe cei care îşi iau concedii medicale
• adevarul.es - România, o ţară în concediu medical
• adevarul.es - Madridul, la coada sistemului sanitar spaniol
• adevarul.it - Un certificat medical fals îl ajută pe un minor român la cerşit

Potrivit documentului, sistemul de sănătate suferă de subfinanţare cronică. Ţara noastră se află pe ultimele locuri la procentul din PIB alocat sănătăţii, comparativ cu celelalte ţări ale UE. „Analiza este făcută pe populaţiile vulnerabile care beneficiază de ajutor social, şi nu pe sistemul sanitar. Este drept că parte dintre problemele identificate sunt comune cu cele ale sistemului. Mă refer aici la procentul mic din PIB alocat pentru sănătate şi numărul mic de medici”, a explicat prof. dr. Cristian Vlădescu, directorul general al Şcolii naţionale de sănătate publică şi management sanitar.

1  Ultimii la investiţiile în sănătate
În timp ce Franţa alocă 11,2%, Germania 10,7%, iar Portugalia 10,2%, România se află la coada listei cu 5,5% din PIB alocaţi sistemului sanitar.

2 Stăm prost şi la numărul de medici, asistente medicale, stomatologi şi farmacişti
Dacă în Franţa, în 2006, erau 34 de medici şi 80 de asistente medicale la 10.000 de locuitori, în România, în aceeaşi perioadă, erau 21,7 medici  şi 53 de asistente la acelaşi număr de locuitori.

3 Prevenţia, ca şi inexistentă
Programele naţionale de sănătate au fost subfinanţate, incoerente şi prost manageriate. România are cea mai ridicată rată a mortalităţii prin cancer de col uterin din toată Europa. Datele OMS arată că rata mortalităţii a ajuns în 2006 la 14,72 la 100.000 de femei şi este de şapte ori mai mare decât media UE. Programul de oncologie, început în 2007, s-a desfăşurat cu sincope financiare şi nu este accesibil în acest moment decât asiguraţilor.

4 60% din pacienţi cumpără medicamente
Lipsa fondurilor îi pune frecvent pe bolnavii din spitale în situaţia de a-şi cumpăra medicamentele sau materialele sanitare, deşi acestea ar trebui acordate gratuit, ca parte a asistenţei medicale din spital.

5 315 lei, şpaga la spitalizare
Plata „informală” făcută de fiecare pacient în timpul spitalizării a fost anul trecut de 315 lei. Dintre bolnavii internaţi 30% au dat bani şi cadouri medicilor, acelaşi procent a „cotizat” pentru buzunarele asistentelor medicale, iar 15% au dat şpagă infirmierelor.
 
6 Fragmentarea sistemului de asigurări
O altă problemă a sistemului de sănătate este existenţa a trei case de asigurări la nivel naţional cărora le corespund câte 42 de entităţi judeţene. Este vorba despre Casa naţională, Casa asigurărilor de sănătate a apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti şi Casa asigurărilor de sănătate a Ministerului Transporturilor, construcţiilor şi turismului. Fragmentarea instituţională duce la creşterea costurilor de administrare şi la tensionarea relaţiilor dintre filialele teritoriale. Această organizare a sistemului accentuează inechităţile între categoriile de populaţie şi între judeţe.

Măsuri propuse în raport

Creşterea fondurilor destinate sănătăţii.
Reducerea decalajelor în alocarea de resurse între urban şi rural.
Reorganizarea celor trei case de sănătate într-una singură.
Măsuri anticorupţie consecvente.
Derularea unor programe naţionale de depistare precoce a afecţiunilor oncologice.
Pregătirea mediatorilor sanitari pentru a sprijini persoanele cu dizabilităţi.