România văzută de un radical ungur

Primarul oraşului Sfântu Gheorghe explică modul în  care înţelege autonomia ţinutului său natal.

Antal Arpad, primar Sfântu Gheorghe

O nouă generaţie de lideri maghiari se ridică în zona judeţelor secuieşti. Sunt tineri, energici, şcoliţi şi mai ales decişi să câştige autonomia teritorială a zonelor majoritar maghiare. Antal Arpad, primarul de 34 de ani al municipiului Sfântu Gheorghe, este unul dintre exponenţii acestei generaţii.

Preşedintele Băsescu s-a dus în inima secuimii şi le-a arătat autonomiştilor Constituţia. Antal Arpad îi răspunde că a jurat pe Constituţie, dar vrea să o modifice, aşa cum însuşi şeful statului are un proiect de revizuire a legii fundamentale. Cum arată autonomia teritorială văzută de radicalii maghiari? Ce vor aceşti oameni? Am fost la Sfântu Gheorghe pentru a afla de la Antal Arpad.

Prima impresie: cabinetul din clădirea de secol XVIII a Primăriei. Ceva între birou de om de afaceri şi platou de televiziune – aspect dat de panourile ce maschează ferestrele. Acestea redau, în sepia, imaginile care se puteau vedea din acest loc, în urmă cu un secol. Edificii cu un cat sau două, firme scrise în ungureşte, străzi pavate. Atmosferă de Mittel­europa. Unele clădiri mai există şi azi şi pot fi văzute dând puţin panoul la o parte. Altele au dispărut.

În câteva nişe din pereţi sunt expuse vreo zece statuete. Sunt regii Ungariei, din secolul IX şi până la 1526, când, în urma bătăliei de la Mohacs, regatul a fost împărţit între Casa de Habsburg şi Imperiul Otoman. Alături, o fotografie a primarului aşezat lângă preşedintele Ungariei, Solyom Laszlo.

„Statuile sunt un cadou din partea Primăriei din Veszprem, cu care oraşul nostru este înfrăţit. Biroul a fost amenajat de un decorator de aici, din Sfântu Gheorghe”, spune primarul Arpad Antal. Va împlini 34 de ani în această vară şi a fost ales în 2008. Are deja în urmă un mandat de deputat din partea UDMR. Este socio­log, absolvent al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Şi poate fi considerat un radical pragmatic.

Iar un radical pragmatic din UDMR vorbeşte răspicat despre autonomie teritorială. Autonomie pe criterii etnice? – vine întrebarea. „O autonomie teritorială nu poate fi etnică. Autonomia culturală este etnică, pentru că se referă la membrii unei anumite comunităţi etnice, susţinute prin programe ale statului. Aflat în vizită la Budapesta, preşedintele Băsescu a spus că nu va accepta drepturi colective. Dar România deja acordă drepturi colective pentru minorităţi, numai că nu vrea să o recunoască! De exemplu, permite minorităţilor să aibă un reprezentant în Parlament, chiar dacă nu ating pragul de 5 la sută”.

Regii Ungariei, în biroul primarului din Sf. Gheorghe

În linii mari, autonomia vizată de Antal Arpad ar presupune un teritoriu administrativ care să cuprindă Covasna, Harghita şi o parte din Mureş, folosirea simbolurilor locale, recunoaşterea limbii maghiare ca a doua limbă oficială în regiune plus anumite atribuţii fiscale. Aici, primarul oferă un exemplu: localitatea Boresc dă anual statului, sub formă de taxe, 2 milioane de euro. În timp ce bugetul localităţii nu depăşeşte un milion.

„Avem cele mai multe izvoare de ape minerale din Europa. Noi am trăi regeşte numai şi din exploatarea acestei bogăţii. Să nu-şi facă nimeni griji, ne putem susţine autonomia. Vom munci mai mult şi vom trăi mai bine”, spune Arpad Antal.  Accesul în instituţiile publice autonome ar trebui să se facă potrivit proporţiei etnice din regiune.

Arpad Antal este primarul căruia preşedintele Băsescu i-a pus Constituţia în faţa ochilor şi i-a reproşat, recent, că nu are nici măcar un şef de ţeavă român în instituţie. „Cunosc Constituţia, am jurat pe ea”, spune Arpad Antal. Apoi explică: la ultimele zece concursuri pentru funcţii de conducere în Primărie nu s-a prezentat niciun român. Românii populează însă serviciile din cadrul Prefecturii, unde salariile sunt cu mult mai mari, spune Arpad Antal, care rezumă astfel situaţia: „Aici, Primăria este a ungurilor, Prefectura, a românilor”.

Simboluri şi militarizare

O.N.: Cereţi folosirea simbolurilor, dar steagul secuiesc e pe Primărie.

Da, dar neoficial. Deci, nu le putem folosi în libertate.

O.N.: Şi ce alte probleme ar mai fi?

De exemplu, acum, în Secuime, în instituţiile militarizate şi de ordine publică sunt aproape numai români.

I.M.I.: Dar se duc tinerii maghiari în poliţie sau jandarmerie?

Mulţi spun că nu. Dar, în 2005, s-au scos la concurs posturi în poliţie pentru maghiari. Au fost 12 pe un loc! Să nu-mi spună nimeni că maghiarii nu vor să intre în poliţie!

„Turismul din Secuime a fost distrus, nu ştiu dacă intenţionat“

I.M.I.: Ni se vinde pâine la Sfântu Gheorghe dacă cerem în româneşte?

Mergeţi oriunde şi veţi cumpăra ce veţi dori! Mai mulţi tineri români şi maghiari s-au adunat să scrie o carte despre legendele Ţinutului Secuiesc. Una este chiar aceasta.

O.N.: Din ce trăieşte oraşul?

Ca să fiu cinic, sunt atâtea unităţi militarizate aici, toate cu salarii mari... Dar avem o industrie uşoară şi  una de piese auto, formată prin 2007-2008. Este o societate din Ungaria care produce componente pentru Mitsubishi. La noi au vreo 800 de angajaţi.

I.M.I.: Dar celebrul „Carpaţi” de Sfântu Gheorghe?

Fabrica s-a privatizat, dar ţigările „Carpaţi” nu cred că se mai fabrică. Se fabrică mărci internaţionale. Dar ceea ce ar trebui să meargă mai bine este turismul. Avem zone foarte frumoase. Din păcate, turismul din Secuime a fost distrus. Nu ştiu dacă intenţionat...

Societatea de turism Oltul SA a fost privatizată de cineva din afara judeţului...  Şi staţiunea Vâlcele s-a dus. Acolo venea împăratul Franz Iosef. Balvanyos a fost salvat pe jumătate datorită investiţiei lanţului Best Western. Staţiunea Covasna s-a dus şi ea în jos fiindcă SIF-urile nu au investit. Noi încercăm acum să cumpărăm pentru Primărie nişte active din Şugaş Băi, aflată chiar lângă Sfântu Gheorghe.

I.M.I.: E normal ca Primăria să facă turism?

Pare ciudat că folosim banii oamenilor ca să cumpărăm ceea ce alţii au făcut praf. I-am spus acest lucru şi doamnei ministru Udrea. Dar măcar încercăm să dezvoltăm ceva. De exemplu, pentru Şugaş Băi avem proiecte cu finanţare europeană.

I.M.I.: Dar criza nu vă afectează?

Dimpotrivă, e o oportunitate! Firmele lucrează mai ieftin, materialele s-au ieftinit. Noi am calculat că oraşul nostru, Consiliul Judeţean şi oraşul Covasna ar putea investi cam 30 de milioane de euro în 2009-2010. Cu aceşti bani putem salva 20 de firme din judeţ, care vor avea de lucru.

O.N.: Am venit aici pe drumuri foarte proaste.

Pentru că aţi venit pe drumurile naţionale. Putem merge împreună pe drumurile judeţene, reabilitate de noi, şi veţi vedea că sunt foarte bune.  ;

Copiii noştri se înţeleg în engleză

Lucrurile sunt extrem, extrem de complicate pentru că în ‘90 s-a luat această decizie de separare a şcolii, românii separat, maghiarii separat. A fost o decizie foarte bine fundamentată. Dar per total au avut de pierdut şi maghiarii, pentru că nu au avut lângă ei români să socializeze, şi românii, că nu au avut lângă ei maghiari. Există un liceu, Mihai Viteazu, cu predare în limba română şi mai există „n” licee cu predare în limba maghiară şi, practic, s-au format nişte generaţii paralele. Eu chiar am prins acea perioadă şi am criticat ceea ce s-a întâmplat. 

„Un transilvănean adevărat nu e suta la sută nici român nici maghiar“

Noi, tinerii intelectuali maghiari, am făcut o asociaţie, tinerii români au făcut şi ei o asociaţie,  şi am început să facem programe, proiecte comune. Am lansat proiecte, am adunat 40 de copii români şi maghiari să vadă Parlamentul, dar împreună i-am pus în autocar şi vreau să spun că au fost copii care au comunicat în engleză între ei. Că maghiarul nu ştia româneşte, iar românul nu ştia maghiara. În Sfântu Gheorghe, în anul 2006, elevi de 16 ani!

„Nu există un OTV unguresc“

O.N.: Care sunt oamenii de cultură cei mai la modă în rândul comunităţii maghiare?

Sunt intelectualii maghiari care au avut rol politic, precum Suto Andras. Din păcate, el a murit anul trecut. Marko Bela este văzut de tineri mai mult ca politician şi mai puţin ca poet. Există o redescoperire a lui Vass Albert, despre care românii spun că a fost criminal de război. Noi spunem că nu a fost, americanii spun şi ei că nu a fost.

O.N.: Dintre autorii români actuali se traduce în limba maghiară? Să zicem Cărtărescu, Pleşu, Liiceanu…

Nu ştiu. Pentru mine nu a fost o problemă să-i citesc în limba română, dar aveţi dreptate, sunt mulţi care ar trebui traduşi. Iar aici este şi o problemă din partea statului. Eu cred că ar trebui realizat un manual de istorie a comunităţilor, să ştie şi copiii români cine suntem, să nu afle doar ceea ce spune Vadim Tudor.

I.M.I.: Am văzut afară afişele care anunţă un spectacol al Teatrului Odeon, cu o montare după Ionesco. Vin des actori din Bucureşti aici?

Noi cheltuim mult pe cultură. Avem în oraş teatru maghiar, teatru român, ansamblu de dansuri. Cred că doar Sibiul a dat mai mulţi bani, procentual, în perioada cât a fost capitală culturală europeană. Acum avem un festival internaţional cu teatre din Cracovia, Praga, din Ungaria şi Teatrul Odeon din Bucureşti.

I.M.I.: Vine public?

Sala e arhiplină.

O.N.: Şi la teatrul în limba română vin maghiari?

Cei mai mulţi spectatori sunt maghiari.

O.N.: Există un Gigi Becali maghiar, ca model pentru tineri?

Nu. Dar sunt şi aici tineri teribilişti, cu fiţe, ca peste tot. Se ascultă şi aici manele...

I.M.I.: Manele româneşti?

Nu, ungureşti. E o muzică care seamănă cu manelele.

O.N.: Se uită oamenii la OTV?

Peste trei sferturi se uită la televiziunile din Ungaria. În Ungaria nu există o televiziune în genul OTV. ;

Testul Adevărului

1Banii? Sunt importanţi când nu îi ai. Sunt genul de om care nu trăieşte pentru a se îmbogăţi. Am fost deputat, câştigam mai mult decât acum.

2Puterea? Dacă un bărbat intră în politică şi spune că nu vrea puterea, atunci, cu siguranţă, minte. Eu vreau să am putere. De aceea am candidat pentru postul de primar, pentru a avea puterea de a decide. Vreau să schimb viaţa acestui oraş. Vreau să contribui la obţinerea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc. Am înfiinţat o asociaţie a primarilor din Secuime. Noi facem politica, noi decidem ceea ce se întâmplă în Ţinutul Secuiesc.

3Credinţa? Sunt religios 100%. Nu un practicant zelos. Sunt unitarian, un cult care a apărut în Transilvania.

4Identitatea? Noi, secuii, suntem o naţiune de luptători. Noi am fost aduşi aici acum 1.100 de ani ca să apărăm graniţele Carpaţilor. Şi asta a rămas în conştiinţa oamenilor. Nu am fost niciodată o regiune bogată, să fim realişti. Avem aici minus 20, minus 30 de grade... dar nu e nicio problemă.

În mesajul pe care ni l-a adresat la 15 martie, preşedintele Băsescu a spus că ar dori ca maghiarii să se simtă mândri că sunt cetăţeni români. Şi nu este nicio problemă cu asta. Mie nu mi-e ruşine că sunt cetăţean român. Dar am şi anumite aşteptări de la statul român. Ca eu, cetăţean român de naţionalitate maghiară, să fiu mai mândru că sunt cetăţean român decât că sunt de naţionalitate maghiară.

„Încercăm să relansăm turismul cu banii Primăriei“

5Mândria? Eu acum sunt mai mândru că sunt de naţionalitate maghiară decât de faptul că sunt cetăţean român. Este o realitate. Şi să ştiţi că aşa sunt toţi maghiarii din Transilvania, dar asta este şi o problemă a statului, fiindcă nu ne-a creat condiţii ca să ne simţim mai bine. Eu, unul, nu mă simt acasă în Ungaria. Eu aici sunt acasă. Eu aici m-am născut şi, dacă merg în cimitir, îi găsesc aici pe străbunicii şi pe stră-străbunicii mei. Nu am ce căuta în Ungaria.

Un transilvănean adevărat nu este sută la sută nici român, nici maghiar. Am şi sânge nemţesc, românesc, evreiesc.

6Comunicarea? Cu românii de vârsta mea cu care am crescut şi am învăţat eu vorbesc în limba română, iar ei vorbesc cu mine în maghiară. E greu de înţeles asta la Bucureşti, dar e ceva normal. Când vorbesc cu consilierii români, vorbesc în româneşte, dar am consilieri români care vorbesc în maghiară.