România: cei mai scumpi kilometri de autostradă din Europa

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Tronsonul Comarnic-Braşov va fi cea mai costisitoare autostradă din Europa, 3,3 miliarde de euro pentru 58 kilometri de drum, o medie de 57 milioane de euro pe kilometru. Cel mai scump kilometru de autostradă, din Europa, de până acum, a fost construit în Anglia, cu 51 mi­lioane de euro. Însă România va bate recordul.

Bugetate cu miliarde de euro, lucrările la drumuri şi autostrăzi sunt aproape invizibile în realitate. Pe hârtie, în România ar urma să aibă 2.088 de kilometri de autostradă, iar acum abia sunt cârpiţi 298 de kilometri.

Potrivit datelor comunicate de  Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADR), pentru lucrările încheiate sau contractate deja, construcţia unui kilometru de autostradă variază între 3 milioane şi 8 milioane de euro, numai lucrările decontate constructorilor, nu şi cheltuielile  legate de  studii şi exproprieri.

Locul 1 la cheltuieli: Comarnic-Braşov

Studiile de fezabilitate făcute de proiectanţi arată că cel mai scump tronson de autostradă din România va fi cel dintre Comarnic şi Braşov, cu o estimare de 57 milioane de euro pe kilometru. Acest sector de autostradă, dacă va fi construit la acest preţ, va deţine recordul absolut şi în Europa. Până acum, cea mai scumpă autostradă a fost construită în Anglia, între Birmingham şi Manchester.

Guvernul britanic a anunţat o bugetare de 4,4 miliarde de euro pentru 85 de kilometri de autostradă, o valoare medie de 51 milioane de euro pentru un kilometru.

Valoarea la  care se ridică tronsonul Comarnic-Braşov le-a atras atenţia şi drumarilor români. “E o păcăleală cu 57 milioane de euro. Au fost condiţii imposibile ca drumarii români să se califice. A fost cu dedicaţie pentru firmele străine”, a declarat patronul companiei PA&Co, Costel Căşuneanu.

“Este o golănie impusă de instituţiile finanţatoare. Sunt condiţii pe care firmele româneşti nu le pot îndeplini, iar contractele sunt adjudecate de firme străine”, a explicat pentru “Adevărul” Alin Goga, fost director juridic la CNADR.

Surse din rândul drumarilor spun că este normal ca tronsonul de munte al Autostrăzii Bucureşti-Braşov să fie mai scump pentru că majoritatea lucrărilor vor fi viaducte şi tuneluri. Construcţia unui viaduct este estimată de specialişti la 20-23 milioane de euro pe kilometru, în timp ce un kilometru de tunel variază între 18 şi 20 milioane de  euro.

Dacă ar fi făcut numai din tuneluri şi viaducte, tronsonul Comarnic-Braşov nu ar trebui să coste cu mult peste 20 milioane de euro kilometrul. Oficial, CNADR nu înaintează costuri, ci precizează numai că “Autostrada Comarnic-Braşov va fi realizată prin concesiune.

Contractul de concesiune va fi atribuit prin aplicarea procedurii de dialog competitiv care este în desfăşurare. Contractul de concesiune cuprinde lucrări şi servicii pentru proiectarea, finanţarea, construirea, operarea şi întreţinerea autostrăzii”, se arată într-un comunicat CNADNR, trimis redacţiei „Adevărul“.

Locul 2, autostrada Bechtel

Evaluată iniţial la 2,241 miliarde euro, Autostrada Transilvania, cu o lungime de 415 kilometri, ar fi urmat să coste 5,4 milioane de euro pe kilometru. Bechtel însă a plusat şi a cerut CNADR 5,2 miliarde de euro pentru Autostrada Braşov-Borş, sumă neaprobată încă în mod oficial.

În aceste condiţii, preţul unui kilometru de autostradă va fi 12,5 milioane de euro, mai mult decât dublul sumei renegociate în anul 2005. Pentru cele opt segmente de autostradă de pe tronsonul Braşov-Borş, CNADR a evitat să prezinte costuri.

Compania ţine să avertizeze că “în condiţiile apariţiei accidentelor geologice neprevăzute, care ar putea determina lucrări suplimentare, suma contractului ar putea fi modificată”.

Începute în 2004, lucrările la Autostrada Transilvania ar urma să se încheie, potrivit termenelor contractuale, în 2010 pentru trei sectoare de drum ce însumează 142 de kilometri, în 2011 alte două sectoare care însumează 113 kilometri, iar în 2013 ultimele trei porţiuni în lungime totală de 161 de kilometri.

Fost ministru al Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, din perioada 1996-2000, Nicolae Noica susţine că valorile contractelor pentru execuţia de autostrăzi ar trebui să fie consultate de oricine. “Problema gravă aici este că autostrăzile sunt lucrări publice, deci se plătesc din bani publici şi trebuie să existe transparenţă.

Înainte de a începe o lucrare, se fac nişte indicatori tehnici, studiu de fezabilitate care se aprobă de către Guvern şi se publică în Monitorul Oficial”, a precizat Noica referindu-se la uşurinţa cu care cresc preţurile lucrărilor la autostrăzi într-un interviu acordat ziarului “Adevărul”.

Locul 3, Bucureşti-Moara Vlăsiei

Cu o valoare medie de 8 milioane de lei pe kilometru, sectorul de drum dintre Bucureşti şi Moara Vlăsiei din tronsonul de Autostradă Bucureşti-Ploieşti se află pe locul a treilea al celor mai scumpi kilometri construiţi. Şi asta în condiţiile în care contractul a fost semnat anul trecut, iar constructorul, asocierea Impresa Pizzarotti-Tirrena Scavi SpA, nu a cerut încă acte adiţionale. Contractul iniţial pentru cei 19 kilometri de autostradă a fost de 152 milioane de euro.

De la kilometrul 19 la kilometrul 62 lucrează un concern format din companii autohtone, Spedition UMB (controlată de omul de afaceri Dorin Umbrărescu), PA&Co (a omului de afaceri Costel Căşuneanu) şi Euroconstruct Trading (controlată de patronul de la Golden Blitz, Dan Besciu). Valoarea contractului pentru cei 43 de kilometri este de 200 milioane de euro, preţul mediu pe kilometru fiind de 4,65 milioane de euro, aproape la jumătate din valoarea la care este estimat primul tronson. 

Şi autostrada soarelui se scumpeşte

După ce, timp de patru ani de zile, preţul mediu de execuţie a sectoarelor de drum de pe Autostrada Bucureşti-Constanţa nu a depăşit trei milioane de euro pe kilometru, ultima porţiune, dintre Cernavodă şi Constanţa, se ridică la 6,7 milioane de euro. Cu o lungime de 52,8 kilometri, sectorul de autostradă este finanţat cu 354  milioane de euro, din care 250 din împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii, iar 104 milioane de euro reprezintă contribuţia Guvernului României.

Centura Piteştiului

Aproape opt milioane de euro a costat şi varianta de ocolire a oraşului Piteşti, dată în folosinţă acum două luni. Potrivit datelor furnizate de CNADR, cei 15 kilometri, dintre care 13,6 pe profil de autostradă şi 1,6 pe profil de drum naţional, au costat 121,26 milioane de euro, adică un preţ mediu de 7,9 milioane de euro pe kilometru. Lucrarea a fost executată de asocierea JV Astaldi şi Italstrade şi are o garanţie de doi ani.

Autostrada Arad-Timişoara are constructor

Cel mai important proiect de infrastructură din vestul ţării, Autostrada Arad-Timişoara, are constructor. Consorţiul de firme FCC Construction-Astaldi a câştigat licitaţia organizată de Ministerul Transporturilor şi a primit aprobare pentru ofertă de la Banca Europeană pentru Investiţii.

Contractul are o valoare de aproape 483 milioane de lei, fără TVA. Construcţiile nu pot începe însă din cauza unui litigiu. Ioan Maliţa a declarat pentru „Adevărul“ că lucrările nu pot începe pentru că societatea Boştină şi Asociaţii a contestat această licitaţie de atribuire a procedurilor de expropriere. „Ei au participat şi au pierdut, dar au contestat câştigătorul şi acum suntem în proces. Până nu se termină nu putem face nimic“, a spus Maliţa. Nicoleta Tudor

Statul greşeşte

Specialiştii spun că preţul autostrăzilor creşte de două până la trei ori de la atribuirea licitaţiei şi până la finalizarea lucrărilor din cauza contractelor proaste făcute între CNADR şi constructor. “Este vina beneficiarului. Porneşte greşit din start. Face licitaţiile fără a avea toate exproprierile făcute şi toate sursele de finanţare asigurate. Constructorii se folosesc de tot felul de motive şi cresc preţul lucrării”, a declarat Alin Goga, fost director al direcţiei juridice a CNADR.

O altă problemă o pun chiar consultanţii. “Multe proiecte sunt făcute din birou, fără studii geotehnice. Studiile sunt varză. În proiect apare un tip de sol, iar constructorul găseşte altul şi cere apoi modificarea indicatorilor tehnico-economici”, a mai adăugat Goga.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite