România, sancţionată pentru deficit excesiv

Procedura de monitorizare a cheltuielilor bugetare se decide astăzi şi este destinată protejării zonei euro. Statele membre UE au convenit, printr-un pact, să menţină deficitul bugetar sub limita de 3% din PIB. În 2008, România a depăşit acest prag cu două puncte procentuale.

Decizia este luată de către Consiliul Europei pe baza unui raport al Comisiei Europene. Raportul ia în considerare dezvoltarea economiei şi execuţia bugetară pe termen mediu ale statului european vizat de procedură, implementarea Agendei Lisabona în privinţa dezvoltării cercetării şi inovaţiei, precum şi reforma sistemului de pensii.

Pe baza recomandării Comisiei Europene, în termen de patru luni, Consiliul Europei ia decizia declanşării procedurii de deficit excesiv. Hotărârea se ia prin majoritate de voturi şi, potrivit procedurilor, este consultat în prealabil şi statul aflat în dezbatere.

Ce urmează?

Dacă decizia Consiliului este în favoarea declanşării procedurii, statul în cauză este obligat să ia măsuri de corectare a deficitului pe o perioadă între şase luni şi doi ani.

Comisia Europeană poate aplica sancţiuni în cazul în care deficitul nu este corectat, cum ar fi perceperea unei sume fixe ca depozit de garanţie. Aceasta nu poate depăşi 0,5% din PIB-ul anual al ţării respective. Dacă deficitul nu este corectat în doi ani, depozitul se transformă în amendă.

Marea Britanie, excepţie de la regulă

Cu 4,1 % deficit în 2001, Portugalia a fost ameninţată cu procedura de deficit excesiv. În 2002, deficitul acestei ţări a ajuns la 2,84 %, după intervenţia Uniunii Europene. Au mai fost vizate de aceeaşi procedură Franţa, Germania, Italia şi Grecia.

În privinţa Marii Britanii, ţară care nu face parte din zona euro, Comisia Europeană nu poate aplica sancţiuni. Deficitele bugetare ale acestei ţări sunt însă obiect de negociere în Comisie. În 2003, 2004, 2005 şi 2006, cifrele de deficit ale Marii Britanii au fost de 3,3%, 3,2%, 3,4%, respectiv 3,3% din PIB.