Adevarul.ro

România este pe poziţia a 33-a în lume după cantitatea de aur din rezervă, dar a fost o vreme când era peste Italia, Australia sau Norvegia.

Preţul aurului a atins pe pieţele internaţionale mai multe recorduri istorice în luna august a acestui an, urcând marţi la un nou maxim istoric, de peste 1.900 de dolari pe uncie. La finele anului trecut, rezervele de aur ale ţărilor din întreaga lume se ridicau la 30.562 tone. Preţul aurului a urcat puternic în urma crizei financiare mondiale care a început în 2008 şi turbulenţelor care au urmat, deoarece aurul este considerat unul dintre cele mai sigure active din lume.

În luna iulie a acestui, rezerva de aur a BNR era de 103,7 tone, în valoare de 3,767 miliarde euro, reprezentând circa 10% din rezervele internaţionale totale. România se plasează, astfel, pe poziţia a 33-a în lume după cantitatea de aur din rezervă.

Istoricul rezervei de aur a României

Click pe imagine pentru dimensiunea originală

România avea mai puţin de 15 tone de aur în rezerva Băncii Naţionale (BNR) la sfârşitul secolului al XIX-lea, imediat după înfiinţarea instituţiei în 1880, şi a atins recordul istoric în 1940, când deţinea aproape 140 de tone din metalul preţios, ocupând locul al 12-lea în lume. BNR avea în 1940 mai mult aur în rezervă decât băncile centrale din Italia, Australia, Grecia, Brazilia sau Norvegia, şi uşor mai puţin decât Japonia şi se plasa pe locul 12 mondial, reiese din datele World Gold Council.

România avea în anul 1900, la începutul secolului XX, 10,5 tone de aur. Rezerva s-a dublat în următorii cinci ani şi a ajuns la 22,5 tone în 1905, pentru ca apoi să urce constant până în 1940, când a atins maximul de 139,88 tone. Un important punct de inflexiune în această direcţie este perioada 1915-1920, când România a predat Rusiei tezaurul. Astfel, BNR avea mai puţin de 2 tone de aur în 1920, însă rezerva a revenit în următorii cinci ani pentru a ajunge la aproape 73 de tone în 1925, de la 64,1 tone în 1915, cu un an înainte de semnarea decretului de predare a Tezaurului.

După cel de-Al Doilea Război Mondial urmează o perioadă de 30 de ani în care datele privind rezerva de aur a BNR lipsesc din statisticile World Gold Council. Raportările reapar însă din 1973, la scurt timp după ce România a devenit membru al Fondului Monetar Internaţional. Statul avea atunci rezerve de aur de 71 de tone, care au crescut constant până în 1985, când au ajuns la 119 tone. Rezerva s-a înjumătăţit însă în 1987, la 48 de tone, şi a continuat să scadă în 1988, la 45 de tone, după decizia lui Nicoale Ceauşescu de a vinde aur pentru a rambursa datoria de stat.

După 1989, rezerva de aur a României a crescut constant până în 1999, fiind menţinută de BNR la 103-105 tone din 2000 până în prezent.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat marţi, la TVR 1, că rezerva de aur a BNR trebuie să ajungă la 200 de tone, astfel că proiectele miniere care vizează extracţia acestui metal trebuie să meargă înainte. "Avem nevoie de acest aur pentru rezerva Băncii Naţionale. România are acum 103 tone de aur în rezervă şi cred că din exploatare în teritoriul naţional ar trebui să ne ridicăm rezerva la cel puţin 200 de tone în următorii ani. Vedeţi ce volatile şi nesigure sunt monedele. Ca şef de stat parcă aş vrea să îmi pun ţara în siguranţă. De aceea exploatarea trebuie să înceapă. Cred că România trebuie să mărească rezerva de aur pentru viitor", a declarat Băsescu.

INFO: Zăcământul din Munţii Apuseni concesionat în vederea exploatării către Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) este estimat la 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Statul român are o redevenţă în proiect de 4%, deci 12 tone ar trebui să revină gratis în rezerva BNR. Vor mai fi deschise încă două exploatări de aur, cu regii româneşti. "Avem două zăcăminte: unul de 50 de tone şi altul de 54 de tone de aur", a spus Băsescu, fără a da alte detalii.

Sursa istoricului: Mediafax