România în regimul FMI

Pentru a obţine un împrumut de 19 miliarde de euro, România va juca după regulile de austeritate bugetară impuse de FMI. Îndeplinirea cerinţelor Fondului de a limita cheltuielile bugetare presupune aplicarea unor măsuri care pot duce la creşteri de taxe şi la îngheţarea salariilor.

O delegaţie a Fondului Monetar Internaţional (FMI) demarează astăzi, la Bucureşti, o nouă serie de negocieri cu autorităţile române, de data aceasta în vederea încheierii unui posibil acord. Suma vehiculată ca fiind necesară pentru România ar fi de 19 miliarde de euro, banii venind sub formă de împrumut comun de la Comisia Europeană şi FMI.

Detaliile măsurilor ce vor fi negociate începând de astăzi sunt încă secrete, dar din experienţele recente ale statelor care au accesat astfel de finanţări reiese că ne aşteaptă o perioadă de austeritate. Concret, în ţările est-europene, aplicarea măsurilor impuse de Fond a avut drept consecinţe creşteri de taxe, îngheţări sau chiar reduceri de salarii, majorarea vârstei de pensionare şi neacordarea celui de-al 13-lea salariu pentru bugetari. Mai mult, în Ucraina s-a ajuns şi la tăierea subvenţiilor pentru gazele livrate populaţiei!

Geoană cere o şedinţă a coaliţiei dedicată FMI

Liderul PSD, Mircea Geoană, va cere astăzi primului ministru convocarea unei şedinţe a coaliţiei dedicată unui plan anticriză şi prealabilă unui eventual acord cu FMI. Coaliţia va trebui, după Geoană, să elaboreze un pachet de măsuri pentru menţinerea creşterii economice în 2009. Este „greşită” convingerea că împrumutul de la FMI ar salva economia, a spus Geoană, precizând că acordul va fi ultimul punct al planului anticriză. 

Experienţa altor ţări

UNGARIA

A solicitat FMI un împrumut în valoare de 12,5 miliarde de euro, pe o perioadă de 17 luni. Pentru a îndeplini condiţiile impuse, Ungaria a trebuit să ajusteze cheltuielile publice, să renunţe la acordarea celui de-al 13-lea salariu funcţionarilor publici şi la indexările în funcţie de inflaţie. În locul relaxării fiscale, vecinii noştri au fost nevoiţi să majoreze TVA până la 23%.

UCRAINA

A încheiat, în noiembrie 2008, un acord stand-by cu Fondul, pe o perioadă de doi ani, în valoare de aproximativ 16,4 miliarde de dolari. În februarie, FMI a anunţat că blochează acordul cu Ucraina, după ce autorităţile şi-au propus un deficit de 3% din PIB, diferit de cel de 1% stabilit în cadrul acordului. Constrânsă, Ucraina a recurs la reducerea cheltuielilor bugetare, la mărirea taxelor, la creşterea vârstei de pensionare şi a renunţat la subvenţiile pentru gazele livrate populaţiei.

LETONIA

A primit, în decembrie, un sprijin financiar de 7,5 miliarde de euro. În urma acordului, Letonia a recurs la creşterea TVA de la 18% la 21%, la reducerea salariilor din sectorul public cu 15% şi la creşterea taxelor. De asemenea, Fondul a impus Letoniei încadrarea într-un deficit bugetar de 5% din PIB. De curând, autorităţile letoniene au anunţat că vor solicita să li se permită o adâncire a deficitului până la 7%, în caz contrar riscând să intre în încetare de plăţi.

BELARUS

A primit de la Fond o finanţare de 2,46 miliarde de dolari şi, la fel ca şi în cazul celorlalte ţări est-europene, a trebuit să se supună unor condiţii de austeritate bugetară.

SERBIA

Împrumutul obţinut de la Fond este de numai 402,5 milioane de euro. Sârbii au de îndeplinit, drept condiţii, încadrarea într-un deficit bugetar de 1,5% din PIB şi stimularea sectorului IMM-urilor. De curând, autorităţile de la Belgrad au anunţat că mai vor 2 miliarde de dolari de la FMI.

În fine, Islanda, care a primit o finanţare de 1,6 miliarde de euro, şi Pakistanul (7,6 miliarde de dolari) au fost constrânse de condiţiile Fondului să-şi reducă semnificativ cheltuielile bugetare.

Scurt istoric România-FMI

După Revoluţie, România a încheiat şapte acorduri cu Fondul. De cele mai multe ori, Bucureştiul a primit doar prima tranşă a împrumutului, din cauza condiţiilor drastice impuse, dar şi a nerespectării programului impus de FMI.

• aprilie 1991 - acord pe o durată de 12 luni, în valoare de 380,5 milioane DST (drepturi speciale de tragere).

• mai 1992 - pe o perioadă de 10 luni, în valoare de 314 milioane DST.

• mai 1994 - pentru o sumă de 301,5 milioane DST.

• aprilie 1997 - pe o perioadă de 13 luni, în valoare de 301,5 milioane DST.

• august 1999 - 400 milioane DST.

• octombrie 2001  - 300 milioane DST.

• Iulie 2004 - 250 milioane DST.

În anul 2005, pe fondul neînţelegerilor dintre FMI şi autorităţile române vizavi de evaluarea performanţelor şi a căilor de acţiune macroeconomică, acordul a fost suspendat.

Cine este FMI?

Fondul Monetar Internaţional (FMI), înfiinţat în 1945, este o instituţie financiară internaţională care reuneşte 184 de ţări membre şi are ca obiective promovarea cooperării internaţionale, facilitarea expansiunii şi creşterii echilibrate a comerţului internaţional, dar şi punerea la dispoziţie a resurselor sale ţărilor membre care se confruntă cu dezechilibre.