România, pe ruta gazului kazah spre Europa

Proiectul noi rute de transport pentru petrol şi gaze

Ţara central-asiatică poate utiliza infrastructura românească pentru exportul petrolului şi gazelor în Vest. Preşedintele Traian Băsescu şi omologul său kazah, Nursultan Nazarbaev, au convenit realizarea unei noi rute de transport al petrolului şi gazelor prin Marea Caspică.

Utilizarea infrastructurii româneşti este o bună oportunitate pentru accesul pe pieţele din Uniunea Europeană a Kazahstanului, a declarat marţi preşedintele României, Traian Băsescu, aflat într-o vizită oficială în statul caspic.

„România înţelege necesitatea Kazahstanului de a avea oportunităţi de export în Uniunea Europeană. Aceasta este o piaţă uriaşă, de 500 de milioane de consumatori. În acest sens, suntem gata să colaborăm cu Kazahstanul pentru ca acest stat să poată folosi infrastructura românească. Este o oportunitate uriaşă pentru Kazahstan pentru a-şi asigura accesul spre pieţele europene", a spus Băsescu.

Întâlnirea preşedintelui Traian Băsescu cu omologul său kazah, Nursultan Nazarbaev, are o semnificaţie mult mai adâncă decât o strângere de mână şi două zâmbete. Dincolo de aceste declaraţii stă oportunitatea României de a se afirma pe harta statelor care au un cuvânt de spus în politica economică regională. Kazahstanul, ca şi alte state caspice, este un important izvor de resurse energetice, iar Europa, un mare energofag. România se află la confluenţa acestor două lumi şi poate juca o carte importantă, asumându-şi un rol activ de pod energetic.

Liantul dintre cerere şi ofertă

„România ar avea foarte multe de câştigat dacă se va afla pe o rută de hidrocarburi. Pe lângă veniturile importante din taxele de tranzit, ţara noastră va căpăta o poziţia strategică şi întregul dialog se va purta prin intermediul României", ne-a declarat consultantul financiar Aurelian Dochia. Astfel, petrolul şi gazele din Kazahstan pot fi aduse prin conducte până la ţărmul georgian al Mării Negre, de unde vor fi preluate de petroliere. Gazele vor fi lichefiate la Batumi şi transportate pe mare la Constanţa. În portul românesc va exista o instalaţie de delichefiere, de unde gazele vor pleca spre Europa.

În ceea ce priveşte transportul ţiţeiului, acesta va veni tot pe mare până la Constanţa, de unde va fi transportat spre consumatorii europeni prin viitoarea conductă PEOP (Pan European Oil Pipeline, numită şi Constanţa-Trieste). Kazahii au arătat în repetate rânduri disponibilitatea de a participa la acest proiect atât în calitate de furnizori de ţiţei, cât şi de finanţatori.

Cam aşa va arăta noua versiune a drumului european al mătăsii, care a devenit în secolul al XXI-lea drumul resurselor energetice. Mutarea făcută de compania kazahă KazMunaiGaz în 2007, când a cumpărat grupul Rompetrol de la Dinu Patriciu, a anticipat această poziţionare strategică a României. Anul trecut, KazMunaiGaz a adus din Kazahstan 2,4 milioane de tone de ţiţei pentru a fi procesate la Rafinăria Petromidia, principalul activ al Rompetrol, iar cantitatea va creşte pe măsura modernizării rafinăriei.

Principal furnizor al Nabucco

În opinia academicianului Ionuţ Purica, vizita lui Băsescu în Kazahstan nu este întâmplătoare în această perioadă, imediat după ce Gazprom a invitat România să facă parte din South Stream, concurentul proiectului Nabucco. „Avem acum oportunitatea de a face parte din ambele proiecte şi este normal să mergi să vezi ce surse ai", a arătat Purica, amintind faptul că statele caspice sunt principalii furnizori pentru Nabucco.

A noua ţară din lume

Kazahstanul este situat în extremitatea estică a Europei, lângă Rusia şi China, având o coastă importantă a Mării Caspice. Este a noua ţară din lume ca suprafaţă, iar populaţia depăşeşte cu puţin 16 milioane de locuitori. Din cauza reliefului de stepă semideşertică, este una dintre cele mai puţin populate ţări, cu aproape şase locuitori pe kilometru pătrat. În perioada 2000-2008, PIB-ul Kazahstanului a crescut cu 9-10%. Anul trecut, creşterea economică a statului caspic a fost de 1,1%, iar pentru acest an este estimată o majorare de 1,5% - 2%.

2,4 milioane de tone de ţiţei kazah au fost importate anul trecut în România.

Ce oferă Kazahstanul

Ca stat ex-sovietic, relaţiile dintre Kazahstan şi Rusia stau bine din punctul de vedere al cifrelor, schimburile comerciale dintre cele două ţări fiind de peste trei miliarde de dolari anual. La finele anului trecut, Kazahstanul, Rusia şi Belarusul au ajuns la un consens privind formarea unui spaţiu economic unic înainte până în 2012 şi au hotărât să ia toate măsurile necesare pentru introducerea înainte de 1 iulie 2010 a taxei vamale unice. Totuşi, aversiunea pe care o au faţă de Rusia majoritatea ţărilor desprinse din fosta URSS nu a ocolit nici Kazahstanul.

Faptul că ţin să participe la proiecte de transport al hidrocarburilor spre Europa care ocolesc Rusia este principala dovadă în acest sens.

Zăcământul Kashagan din Kazahstan, cea mai mare descoperire de ţiţei şi gaze din ultima decadă, cu rezerve comerciale estimate la 16 miliarde de barili, a atras în statul caspic cele mai importante nume din industria petrolieră mondială: Eni, BG Group, BP, Statoil, ExxonMobil, Shell şi Total. După începerea producţiei, în 2014, acest zăcământ va aduce un plus de 50 de milioane de tone de ţiţei anual. Şi Petrom, cea mai mare companie românească, are licenţe de explorare şi exploatare în cinci perimetre petroliere în acest stat.

Statistic, Kazahstanul are rezerve dovedite de 1,82 de trilioane de metri cubi de gaze, ceea ce echivalează cu 1% din rezervele mondiale. potrivit unui raport al pieţei mondiale de hidrocarburi la finele anului 2008, realizat de BP. La producţia actuală, aceste resurse sunt suficiente pentru următorii 60 de ani.

La capitolul petrol, statul central-asiatic reuneşte 3,2% din rezervele dovedite la nivel global, respectiv 39,8 de miliarde de barili, suficiente pentru încă cel puţin 70 de ani.

Traian Băsescu împreună cu Nursultan Nazarbaev

Opinia specialistului
Răzvan Buzatu expert în Afaceri Europene

Drumul petrolului, din Asia Centrală în Occident

Chiar dacă relaţiile diplomatice ale României cu Republica Kazahstan au început încă din 1992, nu au fost înregistrate evoluţii semnificative deoarece interesul naţional al României nu cuprindea, la momentul respectiv, o viziune care să aibă în vedere şi noile state independente din Asia Centrală. Interesele strategice ale României în Kazahstan au început practic odată cu perspectivele de începere a construirii conductei de petrol Constanţa-Trieste în anul 2002, cu posibila finalitate în 2012, şi a conductelor de gaze şi de petrol Azerbaidjan-Georgia-România. Acestea sunt legate de transportul de gaze şi de petrol de la câmpurile de hidrocarburi Tengiz şi Atyrau din Kazahstan.

Traseul porneşte apoi de la portul Aktau din Marea Caspică, ajungând la portul Baku din Azerbaijan. De aici conductele vor traversa Caucazul până la Marea Neagră, apoi rutele de transport vor uni portul de tranzit Batumi din Georgia portul românesc Constanţa. Prin portul Constanţa, România devine punct strategic pentru Balcanii de vest şi pentru Italia, pentru că gazele şi petrolul vor fi transportate prin Serbia, Croaţia, Slovenia către Trieste, în Italia. Mai departe, petrolul va fi transportat prin conducta Transalpină care leagă Italia de Austria şi Germania.

Ni se deschide uşa către două posibilităţi de a transporta gaze şi petrol prin România şi poate să fim mai puţin dependenţi de gazele ce vin direct de la ruşi prin intermediul conductei Soyuz, ce trece prin Republica Moldova. În prezent, România importă de la ruşi 25% din necesarul de gaz, procent care va creşte în viitor din cauza opţiunilor restrânse şi greu de materializat în materie de transport direct de la alţi furnizori.

Succesul vizitei Preşedintelui Băsescu în Kazahstan va depinde şi de relaţia pe care acesta şi-a construit-o instituţional de-a lungul a doi ani de când Preşedintele Nursultan Nazarbaev a vizitat România. România a susţinut Kazahstanul pentru Preşedinţia Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, ţară care a şi preluat mandatul începând din ianuarie 2010. Faţă de proiectele de conducte menţionate mai sus, România poate oferi Kazahstanului, prin intermediul portului Constanţa, deschidere către piaţa mult dorită a ţărilor din vestul Europei.