România, în colaps politic

Traian Băsescu aşteaptă încă 40 de zile până să afle dacă se întoarce la Cotroceni

Curtea Constituţională a amânat pentru 12 septembrie adoptarea unei decizii privind referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. CCR vrea actualizarea listelor electorale.

Curtea Constituţională nu a reuşit, ieri, să ia o decizie  în privinţa  validării sau invalidării referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.  Până pe 12 septembrie, Curtea ar trebui să primească date actualizate despre corpul electoral din România, în condiţiile în care Ministerul de Interne, cel care a organizat referendumul, a anunţat în această dimineaţă că nu-şi poate asuma responsabilitatea faţă de „corectitudinea listelor electorale permanente". Până atunci, preşedinte interimar va rămâne Crin Antonescu, iar numărul 2 în stat este tot un interimar - Petru Filip, şef la Senat până pe 12 septembrie.

După aproape 13 ore de dezbateri, care s-au prelungit pe parcursul a două zile,  cinci judecători au votat pentru invalidarea referendumului, iar patru pentru validare.

Patru dintre magistraţii Curţii provin din actuala Putere, patru din Opoziţie, iar unul a fost propus de UDMR.

Votul nu s-a putut transforma în decizie pentru că Legea Curţii Constituţionale prevde că decizia în cazul referendumului se ia cu două treimi din voturi, adică şase din nouă. După dezbateri, Curtea Constituţională a anunţat oficial că a amânat până în 12 septembrie decizia privind referendumul, menţionând că a primit date „contradictorii" privind listele electorale permanente şi că a cerut Guvernului ca până la 31 august să să transmită listele în baza cărora s-a organizat referendumul.

Datele contradictorii la care face referire Curtea Constituţională au provenit de la Ministerul Administraţiei şi Internelor.

În 24 iulie, ministrul Administraţiei şi Internelor, Ioan Rus, a anunţat că numărul total al cetăţenilor cu drept de vot este de 18.292.514. În 1 august, acelaşi minister a răspuns unei solicitări a Curţii Constituţionale afirmând că numărul de persoane aflate pe listele electorale în 29 iulie a fost deja comunicat şi că acesta este de 18.292.514.

MAI se contrazice

Ieri, însă, ministerul condus de Ioan Rus şi-a schimbat atitudinea, după câteva zile în care USL a contestat cifrele prezentate de guvernul pe care îl susţine. 

 MAI a trimis Curţii o adresă prin care îşi pune la îndoială propriile cifre. Potrivit adresei, ministerul „nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, neavând instrumente legale suplimentare de control al datelor procesate de autorităţile publice locale". Adresa nu este semnată de Ioan Rus şi provine de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, instituţie din subordinea sa. Potrivit adresei, competenţa verificării listelor revine autorităţilor publice locale.

MAI susţine că „există posibilitatea ca în listele electorale permanente să fie înscrise persoane după cum urmează" şi sunt enumerate câteva categorii: decedaţi din ţară şi străinătate neînregistraţi, persoane care s-au stabilit afară şi nu au comunicat acest lucru autorităţilor autohtone. Practic, în acest fel MAI aruncă în aer baza de calcul al cvorumului la referendum, deşi cifra la care s-a raportat Biroul Electoral Central provenea de la aceeaşi instituţie.
Participarea la referendum a fost de 46,24%, iar dintre alegători, 87,52% au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu, iar 11,15% s-au pronunţat împotrivă, potrivit rezultatelor finale ale referendumului din 29 iulie, anunţate miercuri de BEC. Potrivit legii, condiţia de validare a referendumului este ca la acesta să participe jumătate plus unu dintre alegători.

Componenţa Curţii Constituţionale

Augustin Zegrean - numit  de Traian Băsescu
Petre Lăzăroiu - numit  de Traian Băsescu
Mircea Minea - numit de Camera Deputaţilor, la propunerea PDL
Iulia Motoc - numită de Senat, la propunerea PDL
Valentin-Zoltán Puskás - numit de Senat la propunerea UDMR
Acsinte Gaspar - numit de Ion Iliescu
Aspazia Cojocaru - numită de Camera
Deputaţilor la propunerea PSD
Ion Predescu - numit de Senat, la propunerea PSD
Tudorel Toader - numit de Camera Deputaţilor, la propunerea PNL

"Această amânare are în fond la originea ei convingerea Curţii că în procesul democratic contează fiecare vot şi contează voturile oamenilor reali."
Crin Antonescu preşedinte interimar

"Decizia nu e imputabilă CCR, ci Guvernului USL, care îşi bate joc de români, de regulile statului român, de statul de drept."
Vasile Blaga preşedintele PDL

"După mine, trebuia anulat referendumul."
Aspazia Cojocaru judecător CCR

PDL cere demisia Guvernului Ponta

PDL consideră că se impune demisia de onoare a întregului Guvern, a declarat, ieri, preşedintele partidului, Vasile Blaga, care a susţinut că s-a intrat „în etapa a doua a loviturii de stat organizate de USL".

Blaga şi-a început declaraţia precizând că „PDL nu a contestat niciodată soluţiile Curţii Constituţionale". Preşedintele PDL a adăugat că modul în care USL, a contestat referendumul la CC prelungeşte criza cu 40 de zile.

„Decizia nu e imputabilă CC, ci Guvernului USL care îşi bate joc de români, de regulile statului român, de statul de drept. Se impune demisia de onoare a întregului Guvern, dacă mai are onoare", a susţinut Vasile Blaga.

Senatorul PSD Dan Şova a declarat că hotărârea CC de a amâna luarea unei decizii privind referendumul până pe 12 septembrie este „corectă, normală, firească" şi trebuie respectată, el salutând „realismul" şi „profesionalismul" judecătorilor CC.

El a spus că această decizie trebuie respectată. Şova  a spus că, în perioada următoare, Guvernul, prefecţii, primarii, AEP şi Direcţiile de evidenţă informatizată a populaţiei se vor apuca de treabă şi vor reactualiza listele electorale permanente.

Şova a spus că listele electorale permanente nu au fost actualizate în ultimii 20 de ani, în conformitate cu prevederile legale, ajungându-se la situaţia ca fostul general Pacepa să se regăsească pe listele de la Liceul Caragiale.

Cronologia evenimentelor

3 iulie
USL i-a schimbat pe Vasile Blaga din fruntea Senatului şi pe Roberta Anastase din fotoliul de şef al Camerei Deputaţilor. În aceeaşi zi, Gheorghe Iancu a fost revocat din funcţia de Avocat al Poporului.

4 iulie
Guvernul Ponta a modificat prin ordonanţă de urgenţă legea de funcţionare a Curţii Constituţionale, prin care magistraţii constituţionalişti nu vor mai putea judeca hotărârile Parlamentului.  

5 iulie
Guvernul Victor Ponta a modificat Legea referendumului prin ordonanţă de urgenţă. Actul normativ elimina condiţia cvorumului de jumătate plus unu din numărul alegătorilor.

6 iulie
Preşedintele Traian Băsescu a fost suspendat de Parlament cu 256 de voturi pentru.

9 iulie
Curtea Constituţională (CCR) l-a declarat pe Crin Antonescu preşedinte interimar al României.

10 iulie
CCR a decis că Legea referendumului este constituţională în măsura în care asigură participarea a jumătate plus unu  din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale.

12 iulie
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, i-a înmânat premierului Victor Ponta o listă cu 11 puncte care trebuie respectate.

16 iulie
Crin Antonescu a promulgat Legea referendumului care stipulează pragul de prezenţă la referendum.

18 iulie
Comisia Europeană a publicat cel mai critic raport pe Justiţie pentru România.

24 iulie
PDL şi Traian Băsescu le-au cerut alegătorilor să nu participe la vot.

27 iulie
Ziarul „Adevărul" publică un document semnat, în data de 13 iulie, de Victor Ponta, Daniel Chiţoiu şi Daniel Constantin prin care se cere desfiinţarea CCR, ANI, DNA şi CNSAS.

29 iulie
La referendumul pentru demiterea preşedintelui au participat 46, 23% din alegători.

31 iulie
USL cere CCR să valideze referendumul.