România, decuplată de Bulgaria în dosarul Schengen

Preşedintele CE, portughezul Jose Barroso (stânga), s-a întâlnit la Sofia cu premierul bulgar, Boiko Borisov

Bulgaria e gata să intre în Schengen, a spus preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, la Sofia. Vicepreşedintele CE, Viviane Reding, a sugerat că e posibil  ca statele membre să nu integreze imediat România în Schengen.

Bulgaria îndeplineşte criteriile necesare pentru aderarea la spaţiul Schengen, a declarat vineri, la Sofia, Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene.
Şeful Executivului de la Bruxelles s-a aflat săptămâna trecută la Sofia pentru a deschide una dintre cele mai mari investiţii din fondurile de coeziune de care a beneficiat Bulgaria.

Ca regulă, Comisia Europeană, care este Executivul UE, se referă atât la România, cât şi la Bulgaria atunci când e vorba despre extinderea spaţiului fără frontiere, iar vizitele principalilor oficiali au loc în ambele ţări. De data aceasta, Barroso nu s-a deplasat şi la Bucureşti.

Un semnal privind decuplarea României de Bulgaria a venit şi de la vicepreşedintele Comisiei Europene, Viviane Reding.

Comisia Europeană urmăreşte în continuare foarte atent situaţia politică din România, după „un fel de puci parlamentar", a afirmat Reding într-un interviu acordat cotidianului francez „Le Monde".

Ea a adăugat  că nu ar fi surprinsă dacă integrarea României în Schengen va fi amânată, explicând că decizia nu este una strict tehnică.

„Este o decizie care va aparţine statelor membre UE, în unanimitate, dacă îşi vor deschide frontierele, pe baza unei analize politice. Întrebarea esenţială este de a şti dacă statul de drept român ne poate oferi încredere. Spaţiul Schengen nu se referă doar la funcţionarea tehnică a frontierelor, aşa cum evaluează Comisia Europeană. Implică şi o bună funcţionare a justiţiei şi garanţii în acest sens. Din punctul meu de vedere, nu aş fi surprinsă dacă statele vor decide să nu integreze imediat România în Schengen", a explicat Reding, vicepreşedinte al CE şi comisar UE al Justiţiei.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Bucureşti  „a luat notă cu surprindere" de declaraţiile vicepreşedintelui CE, Viviane Reding, cu privire la aderarea României la spaţiul Schengen, MAE susţinând că astfel de abordări „creează premisele unui tratament discriminatoriu".

MAE reaminteşte că, „în iunie 2011, în cadrul reuniunii miniştrilor de interne ai Statelor Membre UE, a fost recunoscut în mod formal faptul că România a îndeplinit toate criteriile tehnice, conform acquis-ului Schengen". Însă din mesajul transmis de Viviane Reding reiese tocmai că îndeplinirea criteriilor tehnice nu este suficientă.

Ce răspuns va afla România la JAI

În cel mai bun caz, la Consiliul JAI din septembrie România va afla când se va mai lua în discuţie cazul său. În cel mai rău scenariu, dacă MAE va insista ca aderarea să fie pe agendă, are toate „şansele" să primească un „NU" categoric. Germania şi Olanda nu se vor număra printre aliaţi.

Potrivit mai multor surse europene, o eventuală nouă discuţie, care trebuie dublată de asigurări pe canale diplomatice de încredere, ar putea fi programată cel mai devreme peste şase luni. Ar fi şi cea mai bună soluţie pentru România. În acelaşi timp, potrivit Preşedinţiei cipriote, aderarea României şi a Bulgariei va fi scoasă de pe agenda JAI, dar vor exista discuţii prealabile legate de perspectiva şi calendarul definitiv pentru acest dosar.

E suficientă pedeapsa Schengen?

Experţi din Polonia, ţara pe al cărei mandat la preşedinţia UE România a făcut cele mai mari progrese în dosarul Schengen, arată că şansele aderării la spaţiul fără frontiere sunt în mod clar compromise, dar apreciază că nu din motive corecte. Amânarea aderării României la Schengen este totuşi necesară pentru ca siguranţa regimului de liberă circulaţie să fie asigurată, notează Roderick Parkes şi Anita Sobjak, analişti ai Institutului Polonez pentru Afaceri Internaţionale.

Potrivit acestora, UE are o gamă limitată, dar solidă de instrumente pentru a dirija dezvoltarea bunei guvernări în statele sale membre, mai ales articolul 7 din Tratatul de la Lisabona, prin care poate suspenda dreptul la vot pentru încălcări ale statului de drept.

România şi Bulgaria sunt însă sub o supraveghere suplimentară. Îndoieli cu privire la combaterea corupţiei există încă de dinaintea aderării lor, în 2007, iar UE a introdus un proces special pentru aceste aspecte, cum ar fi reforma sistemului judiciar. Totuşi, această procedură, denumită Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), nu mai este la fel de puternică. UE a rezervat o perioadă de numai trei ani în care îşi putea impune condiţiile, însă această perioadă a expirat.

Momente-cheie ale lunii

- 7 septembrie 2012 - Consiliul informal al Miniştrilor de Externe ai UE (pregătirea pentru Schengen), programat la Nicosia (Cipru)

- 18 septembrie 2012 - COREPER II Bruxelles - atunci se va stabili sub ce formă se discută aderarea la Schengen 

- 19 septembrie - Întrunirea Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne, Bruxelles

Barroso, impresionat de Bulgaria

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat, vineri, la Sofia, că  Bulgaria îndeplineşte criteriile necesare pentru aderarea la spaţiul Schengen, relatează site-ul Novinite.com. Potrivit acestuia, soluţionarea problemei aderării la Schengen trebuie să fie decisă în favoarea Bulgariei.  „De fiecare dată când vin în Bulgaria sunt impresionat de dinamica progresului", a declarat Barroso.

Îndeplinim criteriile tehnice

România îndeplineşte standardele Schengen, potrivit raportului tehnic. Sistemul Integrat Vamal de Securizare a Frontierei trebuia să demonstreze că asigură securizarea a 2.040 de kilometri de frontieră externă a UE. Securizarea frontierei externe a UE trebuia să monitorizeze traficul de călători şi marfă cu fluidizarea şi dirijarea dinamică a acestuia, să aibă baze de date atât la nivel local, cât şi la nivel central, care conţin informaţii necesare autorităţilor naţionale competente, precum şi autorităţilor echivalente din UE.