Cum arată România de azi

O echipă de artişti vizuali a pus la punct un proiect de reconstrucţie a imaginii României, oferind o alternativă la tabloul tranziţiei. După evenimentele din decembrie 1989, puţini au fost preocupaţi de cum trebuie să arate „noua Românie“. Cei care au făcut-o au urmărit, în majoritatea cazurilor, avantaje financiare.

Încercările guvernanţilor de a creiona o nouă imagine a ţării s-au lovit de interese financiare, eşuând lamentabil şi transformându-se, de cele mai multe ori, în dosare penale. În schimb, organizaţiile neguvernamentale au obţinut rezultate mult mai bune, lucrând benevol şi fără fonduri de ordinul milioanelor de euro.

Citiţi şi:

Nouă candidaţi pe loc pentru Parlamentul European
Partidele naţionaliste din România au şanse să intre în Parlamentul European - presă

Un exemplu în acest sens este grupul de tineri coordonat de arhitectul şi artistul vizual Iosif Kiraly, precum şi de către profesorul Mihail Mănescu, de la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti.

Proiectul Ro_Archive presupune proiectarea unei arhive culturale de texte şi imagini care să reflecte transformările din ultimii 20 de ani. Iniţiatorii îşi propun să înlăture imaginile-clişeu de tipul „copiii străzii“, „câini vagabonzi“ sau „manelişti“ şi să se concentreze asupra unei colecţii de obiecte, conservate ca o mărturie a trecutului identitar.

Contraste vizuale

Demersul are ca fundament o constatare simplă: la 20 de ani de la Revoluţie, România nu dispune de o imagine obiectivă pe plan intern şi extern.

Străinii ne percep drept „ţara lui Dracula“, fără a şti mare lucru despre originea legendei şi despre domnitorul Vlad Ţepeş, cel de care este legată povestea cu vampirii din Transilvania. În plus, documentarele televiziunilor occidentale despre orfelinatele din România, pline de copii zăcând în mizerie, persistă încă în mentalul colectiv, contrastând cu noul statut de ţară membră a Uniunii Europene.

De aici şi „revolta“ grupului care a avut ideea Ro_Archive. „Mulţi dintre artişti, jurnalişti, oameni de cultură sau politicieni nu se arată preocupaţi de evenimentele şi transformările unice prin care România trece în cursul acestor ani, nici de depăşirea acelei imagini-clişeu a unei ţări a câinilor vagabonzi, a copiilor străzii şi a manelelor“, arată iniţiatorii proiectului.

„Lucrurile mărunte merită atenţie“

Tânărul artist vizual Bogdan Andrei Bordeianu spune că imaginile sale încearcă să stârnească o curiozitate analitică asupra unor lucruri aparent banale. „Identitatea României este destul de ambiguă încă. Se defineşte prin straturi care se întrepătrund, de vechi şi nou, de inedit şi banal, de ordine şi haos.

Sunt multe lucruri mărunte care merită o atenţie mai mare, iar prin imaginile mele încerc să ofer o cheie în descifrarea acestor straturi de istorie comprimată într-un singur loc, într-un singur timp“, explică Bordeianu.

Omul posttranziţie

Preocupaţi de studii sau doar de a face rost de bani, tinerii români au început să se uite tot mai des în jurul lor. Cei care nu au de gând să părăsească ţara nu sunt deloc indiferenţi faţă de schimbare.

Deza­măgiţi de clasa politică, ei încearcă după puterile lor să influenţeze lucrurile în domeniile în care activează. Asta o arată studiile sociologice, care evidenţiază nevoia noilor generaţii, lipsite de prejudecăţi, de a-şi face auzită vocea.

România este prea grăbită să se uite în oglindă, să se întrebe cine este şi încotro merge. Îşi ignoră nevoia imperioasă de autoanaliză.

Bogdan Bordeianu
artist vizual