România: Bursa şi leul, la pământ

l Adâncirea crizei financiare pe bătrânul continent are un impact devastator şi pe piaţa românească. Bursa şi cursul de schimb au încasat din plin şocurile ultimelor corecţii. Piaţa

l Adâncirea crizei financiare pe bătrânul continent are un impact devastator şi pe piaţa românească. Bursa şi cursul de schimb au încasat din plin şocurile ultimelor corecţii.

Piaţa românească de capital a pierdut, în numai două şedinţe, peste două miliarde de euro din capitalizare. Cel mai expus rămâne sectorul financiar: numai ieri, acţiunile societăţilor de investiţii (SIF) s-au depreciat, în medie, cu 5,5% faţă de şedinţa precedentă, iar titlurile BRD – cu 5,04%. 

Propagarea turbulenţelor din SUA pe pieţele europene a generat o volatilitate ridicată şi pentru cursul de schimb. Leul a pierdut, ieri, 3,08 bani în faţa euro, atingând minimul ultimelor şapte luni. Moneda naţională s-a înscris pe un trend descendent în ultimele şapte şedinţe, pe parcursul cărora a pierdut peste 0,1 leu faţă de moneda unică. Analiştii consideră că panica ar putea aduce cursul peste pragul de 3,8 lei/euro, dar nu pentru mult timp, ţinând cont că sunt aşteptate intervenţiile Băncii Naţionale.

“Scumpirea costurilor de finanţare din afară, corelată cu noile norme BNR şi aşa prohibitive, vor conduce la o încetinire a avansului creditării la 35% spre finalul anului şi la o domolire a creşterii economice”, spune Cătălina Constantinescu, analist ABN Amro. Dacă până nu demult banca centrală scotea banii din piaţă sub formă de depozite (sterilizare) de la băncile comerciale, în prezent a devenit un creditor al sistemului. Practic, băncile se împrumută de la Banca Naţională.

Sistemul bancar, la adăpost?

Protejată de o dimensiune redusă a activelor, piaţa bancară s-ar putea confrunta însă cu o lipsă de lichiditate în urma crizei financiare internaţionale, este de părere Varujan Vosganian, ministrul Economiei şi Finanţelor. “Trebuie să fim atenţi şi la lichidităţi, mai ales că unele grupuri internaţionale ar putea restricţiona lichiditatea băncilor din piaţa românească”, atrage atenţia Vosganian. La rândul său, premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat, la Bruxelles, după întâlnirea cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, că sistemul bancar nu va fi afectat de criza financiară. Vor exista însă influenţe pe termen lung: scăderea lichidităţilor şi scumpirea creditelor.

Construcţiile dau semne de slăbiciune

Cele mai afectate sectoare din economie de criza financiară vor fi cele cu un grad ridicat de îndatorare. Iar construcţiile şi segmentul dezvoltărilor imobiliare vor da primele semne de slăbiciune. Totuşi, impactul nu va fi unul devastator.

“Dacă va exista o scădere a ritmului de creştere a construcţiilor în perioada următoare, nu putem discuta de o încetinire abruptă a Produsului Intern Brut din cauza sectorului construcţiilor. Acesta va continua să crească cel puţin până în 2010, când probabil industria, în special cea auto, va fi principalul motor de creştere economică, ceea ce va asigura o creştere sustenabilă”, spune Lucian Anghel, analist-şef al BCR. ; Alexandra Tămăşan, Raluca Bâra

Scumpire

Datorită faptului că băncile din România nu au expuneri directe pe pieţele americane, sistemul bancar este protejat de turbulenţele financiare. Analiştii prevăd însă un impact indirect asupra costurilor finanţării în valută.