Român executat în China

Român executat în China

Andrei Negrea (23 de ani) a fost arestat în China pentru trafic de droguri. După ce a fost condamnat la moarte, săptămâna trecută a fost executat. Românul făcea parte dintr-o reţea internaţională şi a fost prins la sfârşitul anului trecut. Conform procedurilor chineze, execuţia are loc prin împuşcare în cap.

Maria Negrea (1), mama lui Andrei, şi sora acestuia (2), în faţa casei unde a copilărit tânărul

Cei care l-au cunoscut pe Andrei spun despre acesta că era un băiat liniştit, sufletist şi mereu vesel, dar care s-a schimbat foarte mult după ce a plecat la muncă peste hotare.

„Eram foarte buni prieteni. Era un băiat liniştit şi retras. A fost plecat la muncă în Italia şi s-a întors anul trecut înainte de Paşte. Ştiu că acolo a lucrat la o spălătorie auto, dar acasă nu s-a întors cu niciun ban“, ne-a spus Marius Apăvăloaie, prieten cu Andrei.

Cel care aproape zece ani i-a fost bun prieten mai spune acum că Andrei şi-ar fi schimbat stilul de viaţă după întoarcerea din Italia. „Lucra cu tatăl său la firma lor de termopane şi în fiecare weekend pleca la Vatra Dornei. Spunea că are acolo nişte prieteni şi se distra. Numai pentru asta trăia o săptămână întreagă“, mai spune Marius.

Mai mult, susţine tânărul, Andrei şi-ar fi schimbat în ultima perioadă atât comportamentul, cât şi look-ul. „A început să se machieze cu negru pe la ochi, să îşi dea unghiile cu ojă neagră, să îşi coafeze părul. Avea nişte haine foarte frumoase, dar ciudate. A fugit pe ascuns în China şi deodată am auzit că l-ar fi împuşcat pentru trafic cu droguri“, mai povesteşte Marius.

În căutarea dreptăţii

De câteva luni, familia băiatului trece printr-un adevărat coşmar atât din cauză că veştile de la Andrei sunt foarte puţine, cât şi pentru că au ajuns subiectul principal de discuţie în comuna Adâncata unde şi-au trăit toată viaţa.

„Noi am fost mereu oameni la locul nostru. Ne-am văzut de treabă. Acum toţi ne vorbesc, de la primar până la ultimul om“, spune femeia. „De ce nu se leagă de marii traficanţi? Dacă era aşa, el era un amărât. Chiar dacă îmi voi cheltui toată averea, am să fac dreptate şi am să descopăr cine este capul traficanţilor, că trebuie să fie unul“, spune tatăl lui Andrei.

Din informaţiile noastre, tânărul a fost arestat în China încă de anul trecut şi executat săptămâna trecută pentru trafic de droguri.

Marius Cazac, şef DIICOT Suceava

Ministrul Diaconescu: „Trebuia să respecte legile Chinei“

Şeful diplomaţiei române, Cristian Diaconescu

Ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu, a declarat ieri pentru „Adevărul“ că a aflat despre acest caz din presa locală. Raportat la minimele informaţii obţinute din presă, ministrul a explicat că românul „trebuia să respecte legile ţării în care se afla“.

Pe de altă parte, MAE susţine într-un comunicat remis redacţiei „Adevărul“ că la nivelul ministerului nu există informaţii despre niciun român arestat, judecat sau condamnat la moarte în China.

„Ambasada României la Beijing nu a fost notificată în legătură cu arestarea cetăţeanului român la care faceţi referire“, se arată în comunicatul instituţiei. Între România şi China există un acord prin care cele două părţi se angajează să se informeze, dacă „un cetăţean al statului trimiţător este deţinut, arestat sau privat de libertate în orice alt mod, în cadrul circumscripţiei consulare“.

Şi, totuşi, evenimentul este pe agenda MAE

Comunicatul MAE susţinea că statul chinez ar trebui să facă aceste notificări „cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de patru zile de la luarea acestor măsuri“, în timp ce purtătorul de cuvânt vorbea de „maxim 48 de ore“. În acelaşi timp, viceconsulul român la Beijing, Cristina Marinescu, a refuzat să ofere orice informaţie despre acest caz, cerând să fie contactată Direcţia Comunicare Consulară a MAE. „Întrucât evenimentul se află pe agenda de zi, colegii din cadrul acestei direcţii vă pot oferi mai multe informaţii“.

Surse diplomatice susţin că există două variante plauzibile pentru lipsa informaţiilor şi, implicit, a reacţiei diplomatice. Fie statul chinez nu a anunţat partea română, încălcând acel acord, fie informarea oficială s-a „pierdut“ în arhivele MAE român, după venirea „echipei“ Diaconescu. Purtătorul de cuvânt al MAE, Alin Şerbănescu, susţinea ieri că s-a luat legătura cu oficialii chinezi pe „toate căile diplomatice clasice“.

Ritualul unei execuţii în China

Amnesty International susţine că în 2008, în China, au fost executate 1.718 persoane, ceea ce reprezintă 72% din totalul la nivel mondial. Pedeapsa cu moartea se aplică în China pentru 60 de capete de acuzare, printre care corupţia, frauda fiscală şi traficul de droguri.

Execuţiile, în China au loc la scurt timp de la hotărârea judecătorească. Chinezii au şi o pedeapsă unică în lume, „pedeapsa cu moartea, cu doi ani de închisoare“. De cele mai multe ori, această pedeapsa este comutată în pedeaspa cu închisoarea pe viaţă. Metoda de execuţie cel mai des întâlnită este prin împuşcare cu arme de foc, fiind folosită în special o armă de asalt cu care se trage un singur glonţ, în cap. În 1997 chinezii au introdus şi metoda injecţiei letale.  În trecutul apropiat, autorităţile chineze cereau familiei să plătească „taxa de glonţ“.