Riscuri artistice şi reacţii extremiste

Regizorul Tompa Gabor, a introdus limba română la teatru maghiar şi a adus Festivalul UTE în Transilvania. În primele zile ale Festivalului Uniunii Teatrelor Europene (UTE) de la Cluj, regizorul Tompa Gabor vorbeşte într-un interviu despre experimente, excelenţă şi riscuri artistice.

Adevărul: Reprezentanţii Teatrului Bulandra, partenerul de organizare, nu şi-au făcut apariţia la deschiderea de la Teatrul Maghiar. Sunt tensiuni între organizatorii festivalului?

Tompa Gabor: La Bulandra festivalul funcţionează din plin. E o muncă enormă, dar prezenţa directorului Alexandru Darie, preşedintele UTE, la Cluj e oricum binevenită, cu ultimul spectacol al festivalului. Suntem coorganizatori şi fiecare are partea lui. Diferenţa e că Bucureştiul are buget şi program dublu. Avem publicaţii şi unele spectacole comune. Nu sunt două festivaluri separate, dar fiecare oraş are propria sa autonomie.

Mai pot spera şi alte teatre româneşti să adere la UTE?

Am purtat o primă discuţie despre intenţia noastră, cu conducerea UTE, în urmă cu 14 ani. Se cere excelenţă artistică, orientare spre colaborare internaţională, dincolo de barierele lingvistice, spectacole de calitate care să se adreseze societăţii şi care să provoace o atitudine, pe o multitudine de stiluri. Nu sunt foarte multe trupe dintr-o ţară. Italia are cele mai multe companii, trei teatre, din totalul de 18 membri care compun uniunea. Nu este deloc uşor să fi primit.

Cum a perceput publicul această deschidere?

Am fost atacat de extremiştii de dreapta ai comunităţii maghiare. Mi-au reproşat internaţionalismul, cosmopolitismul, nedeservirea gustului publicului, întreruperea unei tradiţii populiste de teatru, care nici nu mai funcţiona după 1989.

Cum aţi ajuns în teatrul din Cluj?

Provin dintr-o familie de teatru. Studiam filologia acasă la Târgu-Mureş, îmi plăcea să scriu poezii. Tatăl meu, directorul teatrului, mă ducea să văd spectacole şi aşa am avut şansa să văd câteva capodopere la Bucureşti, regizate de Ciulei, Esrig, Penciulescu, Pintilie. Mama mea încă joacă pe scenă.

După terminarea IATC, am fost repartizat la Oradea, dar am avut o ofertă de contract la Teatrul Mic. Am început să lucrez la o piesă, interzisă de regim, în care Ştefan Iordache avea rolul principal. Între timp am fost chemat la Cluj, de marele regizor György Harag şi am venit imediat.

Ce urmează după festivalul UTE pentru Teatrul Maghiar?

Programul nostru artistic propune în continuare experimentul şi riscul artistic. Calitatea de membru UTE implică schimburi de spectacole şi artişti, avem un program tot mai amplu şi mai pretenţios de spectacole, atât acasă, cât şi în străinătate.

Inaugurăm noua sală Studio în care va trebui să realizăm proiecte diferite de cele de la Sala Mare, proiecte care vor implica din ce în ce mai mulţi creatori tineri.

50 de spectacole şi 30 premii

Tompa Gabor s-a născut în 1957, la Târgu-Mureş, într-o familie de artişti de teatru. Tatăl său a fost directorul Teatrului din Târgu-Mureş, pe care el însuşi l-a fondat în 1945, iar mama sa încă joacă pe scenă ca actriţă.

Este căsătorit şi are trei copii care urmează o educaţie artistică. A urmat studiile de regie la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti. Vorbeşte limbile maghiară, română, germană, franceză, engleză şi catalană.

Regizor de 27 de ani

La Teatrul Maghiar de Stat din Cluj este regizor din 1981, iar director din 1990. A predat regie la Academia de Teatru din Târgu-Mureş, a fondat Secţia de Artă Teatrală din Cluj, de la Universitatea „Babebş-Bolyai”, a condus clase de actori la Şcoala de Teatru din Freiburg, Germania, a predat la Academia de Teatru din Barcelona şi Institutul de Teatru din Terrassa, Spania.

În prezent este şi director de program al Facultăţii de Regie de la Universitatea din San Diego, California.
În cei 27 de ani de activitate regizorală, a montat 50 de spectacole în ţară şi 30 în străinătate.

A primit peste 30 de premii, printre care premiul UNITER pentru regie şi cel mai bun spectacol sau premiul pentru cel mai bun spectacol străin al anului în Anglia (1993). A fost decorat cu Steaua României iar în Ungaria a primit statutul de artist emerit.