Rinocerii pierd lupta pentru supravieţuire

Trei dintre cele cinci specii de rinoceri care mai trăiesc pe Terra sunt pe cale de dispariţie, numărul total al acestor mamifere fiind sub 18.000 de exemplare

Rinocerul negru din Africa, Rinocerul de Java şi Rinocerul de Sumatra figurează pe lista roşie a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii, la capitolul “animale periclitate”. Aceasta înseamnă că, peste câţiva ani, dacă măsurile de protecţie se vor dovedi neputincioase, exemplare ale acestor specii vor mai putea fi văzute doar la Zoo.

Erbivor de talie mare, asemănător unui cuirasat viu, care ne aminteşte de megafauna din erele preistorice, rinocerul pierde lupta cu cel mai redutabil duşman al său, omul. Vânaţi, continuu, din antichitate, pentru proprietăţile “miraculoase” ale cornului lor cheratinos şi alungaţi, tot de om, din motive economice, din habitatul lor natural, rinocerii se împuţinează, astăzi, îngrijorător. În prezent, ei mai pot fi întâlniţi doar în Africa şi Asia, într-un  număr total de 17.500 de exemplare, alţi 1.200 de rinoceri trăind în captivitate.

Legendarul „corn al inorogului“
 
Principala cauză a tragediei rinocerilor a fost, încă din antichitate, cornul pe care îl poartă în frunte. Pro­prie­tăţile curative şi afro­diziace ale acestuia, cunoscute şi utilizate în medicina tradiţională, de mii de ani, au dus la vânarea, fără măsură, a rinocerilor.

Cheratina din care este făcut acest corn conţine o proteină cu însuşiri imunostimulatoare, fiind folosită la combaterea febrei şi a convulsiilor. Iar cantitatea mare de fosfor din cornul de rinocer este un stimulator energetic, cu rol afrodiziac foarte apreciat.

Pe baza acestor proprietăţi considerate miraculoase,  în bestiarul Evului Mediu s-a născut legenda inorogului, un cal cu corn în frunte, care adormea doar în poala unei fecioare şi numai aşa putea fi prins şi deposedat de cornul vrăjit. Este un fapt real că, în secolul al XVl-lea, regina Elisabeta a Angliei a plătit pentru un “corn de inorog” suma de 10.000 de livre, un preţ pe care se putea cumpăra un castel.

În ultimii 30 de ani, au fost ucişi 65.000 de rinoceri

Faima cornului de rinocer face ca vânarea acestuia să pară de neoprit. Din acest corn se sculptează şi mânerele pumnalelor utilizate în diferite ritualuri, aşa încât aceste obiecte sunt foarte căutate şi bine plătite în zonele în care  tradiţiile încă se practică.

Dar şi în Europa şi America, unde sunt cerute de iubitorii de artă africană, care nu se uită la preţ când este vorba de un lucru autentic. Şi, cum cele două specii de rinoceri care trăiesc în Africa, Rinocerul Alb şi Rinocerul Negru, au ghinionul de a purta două coarne în frunte, această calitate le pune în primejdie supravieţuirea. Doar în ultimele trei decenii, numărul rinocerilor africani a scăzut de la 65.000 de exemplare la 2.000. Recordul exterminării lor îl deţine  coasta de vest a Africii, unde rinocerii negri au dispărut şi specia a fost declarată “stinsă”.

Păziţi cu arme şi elicoptere

Bine-cunoscuta orga­nizaţie internaţională CITES (Controlul Comerţului Internaţional cu Specii Periclitate), la care au aderat 113 state, a luat măsuri de protecţie şi pentru rinoceri. Au fost create parcuri naţionale, în care animalele ar trebui să nu mai fie ameninţate de vânători. Dar braconierii încalcă orice lege şi, adesea, pentru ca rinocerii să fie apăraţi de armele lor ucigaşe, paznici înarmaţi îi protejează.

 Când se întâmplă ca păzitorii să fie depăşiţi de asaltul braconierilor, în sprijinul lor sunt trimise ajutoare, cu elicopterul. Vulnerabilitatea rinocerului, ca specie, faţă de vânătoarea  intensivă, este cu atât mai mare cu cât aceste animale se înmulţesc rar. Femela naşte doar un pui, care rămâne lângă mama lui trei-cinci ani, din cei vreo 60 de ani, cât trăieşte de obicei.

Cornul de rinocer păros, 60.000 dolari/kg

Nici rinocerii din Asia nu sunt mai norocoşi. Pe lângă braconaj, defrişarea pădurilor, larg practicată în ultima sută de ani, pune în pericol  Rinocerul de Java, din care au mai rămas doar 50 de exemplare, şi Rinocerul de Sumatra, care mai are doar 300 de exemplare.

Rinocerul de Sumatra, numit şi rinocerul “păros”,  pentru că are corpul  acoperit de peri aspri, este singurul care se trage dintr-o specie de rinoceri cu blană, care a trăit cu peste 14 milioane de ani în urmă. Iar faptul că acest rinocer  are şi el, ca şi cei africani, două coarne face ca vânarea lui să fie foarte intensă.

Un kilogram din cornul lui costă, în Orientul Îndepărtat, 60.000 de dolari, principalii consumatori fiind China, Taiwanul, Coreea de Sud.

Pui născuţi în captivitate

Vestea bună pentru cei care cred că rinocerii merită să fie apăraţi este că aceste animale se înmulţesc uşor în captivitate şi există speranţe ca ele să fie reimplantate în habitatele naturale.

Oamenii din zonele în care rinocerii au dispărut  arată un puternic ataşament faţă de exemplarele care “revin acasă”. Astfel, un rinocer de Sumatra născut într-o grădină zoologică din Cincinatti, SUA, a fost primit ca “un erou naţional” de locuitorii insulei, el făcând parte dintr-un program de salvare a speciei. De asemenea, rinocerul Charly, de provenienţă din Africa de Sud, aflat de 33 de ani într-o rezervaţie din Germania, a fost, în acest interval de timp, de 31 de ori tată, toţi puii lui supravieţuind.

Culturile ilegale de cafea ucid animalele protejate

Organizaţia World Wildlife Fund for Nature (WWF) a semnalat faptul că, în 2007, în Parcul Naţional Bukit Barisan Seletan, din sudul insulei indoneziene Sumatra, unde se află o mare rezervaţie naturală de animale, pădurea a fost defrişată în proporţie de 20%,  pentru a se cultiva cafea. “Dacă defrişarea va continua, în 10 ani se va defrişa 40% din suprafaţă, ceea ce va avea un impact devastator asupra speciilor din această rezervaţie naturală”, a declarat Nazir Foead de la WWF.

Supravieţuitorii din Parcul Bukit  sunt ultimele 40 de exemplare de tigri de Sumatra, 500 de exemplare de elefanţi de Sumatra şi aproximativ 85 de rinoceri de Sumatra. 

Ceea ce a surprins opinia publică internaţională a fost că firme-gigant din industria cafelei, precum Nestle, Kraft Iacobs şi Starbucks, au comercializat cafeaua ilegală din Sumatra. Se ştie însă că Indonezia este al patrulea exportator de cafea din lume şi al doilea producător mondial de Robusta, ceea ce o recomandă ca pe un operator de încredere pe piaţa cafelei. Pe viitor, marilor firme care au comercializat cafeaua ilegală din Indonezia li s-a recomandat o mai mare prudenţă, mai ales când aceasta este exportată prin Portul Lampung, de lângă Parcul Naţional Bukit.

Rinocerii adoptaţi cu ziua,  cadou pentru adolescenţi

Un mijloc în plus de a le da şanse de salvare rinocerilor aflaţi în pericol este şi posibilitatea de a fi adoptaţi. Pe site-ul www.rhinos-irf.org al Fundaţiei Internaţionale de Protecţie a Rinocerilor (IRF), sunt prezentate câteva exemplare care au nevoie de un protector. Ele trăiesc în diferite rezervaţii şi au avut probleme de sănătate, în prezent depăşite, dar necesită o mai mare atenţie în îngrijirea lor, şi, în consecinţă, orice ajutor bănesc le este favorabil.

Oricine poate adopta un rinocer, cu 30 dolari pe zi, sau pentru două zile, cu 60 dolari.  Prin minifilmuleţe video, amatorii îi pot vedea live pe puiul Andals şi pe tinerii Bina, Torgamba, Ratu sau Rosa, cei cinci rinoceri care sunt oferiţi, spre adopţie, în prezent, site-ul actualizându-se permanent. În opinia celor de la IRF, adolescenţii sunt cei care se bucură cel mai tare când, de ziua lor, primesc în dar un rinocer, adoptat pentru o zi sau două.