Revolta robelor: Magistraţii intră în grevă

Revolta robelor: Magistraţii intră în grevă

De la 1 septembrie, magistraţii nu vor mai intra în sălile de judecată decât pentru soluţionarea dosarelor urgente. Judecătorii fac „grevă“  acuzând că prin  aplicarea legii unice a salarizării pierd jumătate din veniturile actuale.

Mai citeşte şi:

• Braşov: Magistraţii braşoveni vor boicota alegerile
• Târgu-Mureş: Protest inedit al magistraţilor mureşeni
• Guvernul nu mai are bani pentru magistraţi
• Sute de judecători români se plâng la CEDO pentru restanţele salariale

Ieri, judecătorii bucureşteni au reuşit să cadă de acord asupra unui “plan de bătaie” comun împotriva Legii unice de salarizare.

Scandalizaţi de noile salarii propuse de guvernanţi, magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au decis, în cadrul unei Adunări Generale, forme de protest nemaiîntâlnite până acum în Justiţia română. 

Vor boicota alegerile

De la 1 septembrie, judecătorii nu vor mai intra în şedinţele de judecată, urmând ca în toate procesele să se acorde termene.

Vor fi judecate doar dosarele cu arestaţi, a căror stare de arest expiră în ziua respectivă, precum şi cauzele civile, urgente, care au ca obiect plasamente sau răpiri internaţionale de copii.

Practic, s-a optat pentru o restrângere a activităţii, în sensul că magistraţii vor veni la muncă, dar se vor concentra asupra redactării hotărârilor pronunţate în dosarele deja soluţionate.

De asemenea, judecătorii au hotărât să nu mai facă parte din birourile electorale şi să nu mai soluţioneze nicio contestaţie referitoare la procesul de votare.

Au „condamnat“ grila de salarizare

Vicepreşedinta Tribunalului Bucureşti, Laura Andrei, în conferinţa de presă de ieri, când a anunţat declanşarea protestului  Foto: Mediafax

Noua grilă de salarizare este considerată de magistraţi o ruşine, în condiţiile în care judecătorii şi procurorii sunt strict condiţionaţi de veniturile din sistem.

Conform calculelor acestora, noua grilă înseamnă o diminuare a salariilor cu până la 2.000 de lei, în funcţie de vechime şi de instanţă (judecătorie, tribunal sau Curte de Apel).

Astfel, dacă în prezent, un judecător de Curte de Apel , cu o vechime de peste 15 ani, obţine un venit lunar (salariul de bază plus sporuri, inclusiv de 50%, de stres ) de 5.500 de lei, în urma aplicării legii unice de salarizare ar ajunge la 3.500 de lei.

La fel, un judecător de Judecătorie, cu o vechime de patru ani ar urma să primească o leafă de maximum 1.800 de lei, faţă de 3.500 de lei cât primeşte în prezent. În această situaţie, dacă nu se va reveni asupra grilei de salarizare, foarte mulţi judecători sunt decişi să plece din magistratură.

“Nu putem trăi cu banii ăştia. Suntem oameni şi noi, cu familii de întreţinut şi rate de plătit”, s-au plâns judecătorii, care au criticat şi inechităţile din magistratură.

„Legea salarizării nu are legătură cu ce înseamnă echilibrul puterilor în stat, lezează independenţa judecătorilor şi nu încurajează rămânerea în sistem”, a declarat, ieri, şi Laura Andrei, vicepreşedintele Tribunalului Bucureşti.

Bani puţini, dosare multe

Judecătorii au votat, ieri, şi pentru schimbarea programului şi a modului de lucru. Sătui să intre în şedinţe de judecată şi cu câte 200 de dosare  pe zi, magistraţii au decis să nu-şi mai distribuie mai mult de 20-30 de cauze, pe şedinţă, pe care să le soluţioneze fără grabă şi presiune.

În ceea ce priveşte programul, s-a luat decizia ca şedinţele de judecată să se termine la ora 14.30, pentru ca până la ora 16.00 să poată delibera, programul de muncă urmând să nu mai depăşească opt ore.

În aceste condiţii, cauzele nou- intrate pe rolul instanţelor vor primi termene de judecată direct în 2010. Măsuri similare au fost luate şi la Tribunalul Bucureşti, instanţă la care şi personalul auxiliar a anunţat că, de la 1 septembrie, va refuza orice activitate cu publicul.

Îndemn la echilibru

În replică la protestul magistraţilor, democrat-liberalul Daniel Buda, preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, consideră că este sarcina Guvernului să tranşeze problema sporurilor acordate judecătorilor, însă îi îndeamnă pe aceştia din urmă să înţeleagă contrângerile economice actuale, atunci când ridică anumite pretenţii.

„Eu cunosc bine problemele din sistemul juridic, în care am lucrat zece ani, şi ştiu că acesta ar trebui să fie mai bine plătit. În prezent însă, există anumite constrângeri, peste care Guvernul, căruia îi revine ultimul cuvânt în această chestiune, nu poate trece. Cred că magistraţii ar trebui să accepte această realitate”, a susţinut şeful deputaţilor jurişti.