Refuză să preia spitalul: „Îl las pe ministru să-şi bată joc de oameni“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii ameninţă că unităţile sanitare nepreluate de autorităţile locale vor fi închise. Consiliile judeţene din Sibiu, Vaslui sau Bacău nu sunt de acord cu preluarea spitalelor. Aleşii locali cer achitarea datoriilor acumulate de unităţile spitaliceşti. 

Şpaga legalizată reprezintă un sistem inutil în ochii bolnavilor din Oradea

Cum văd bolnavii legalizarea şpăgii în spitalele din subordinea Primăriei Oradea

Tânăr mort pe patul de spital la Oradea din cauza medicilor

„Fiecare spital nepreluat va fi supus unei analize în ceea ce priveşte activitatea şi necesitatea furnizării de servicii către comunitatea din zonă, şi se va decide, individual, pentru fiecare unitate în parte, posibilitatea menţinerii în structura Ministerului Sănătăţii, a transformării în unitate medico-socială, cămin de bătrâni sau chiar a închiderii acestuia", a precizat ministrul Sănătăţii, Cseke Attila.

Citiţi şi:

Consiliul Judeţean Sălaj îşi trimite oameni la Spital
Consiliul Judeţean Buzău refuză preluarea spitalului

Primarii nu vor să-şi pună oamenii în cap

La Sibiu, preluarea Spitalului Clinic Judeţean a iscat discuţii aprinse între consilierii judeţeni şi ministrul Sănătăţii Cseke Attila. "Suntem de acord cu preluarea spitalelor, dar nu oricum. Avem noi certitudinea că bugetul Consiliului Judeţean nu va fi afectat? Aici vorbim de 190 de miliarde de lei vechi (19 milioane de lei - n.r.)", a declarat consilierul Ioan Terea.

Ministrul Cseke a explicat că Ministerul Sănătăţii va continua să sprijine financiar consiliile judeţene şi după preluarea spitalelor. Consiliile ar urma să investească numai dacă vor extinderea instituţiilor sanitare, iar dotările spitalelor se vor face atât din banii ministerului, cât şi din cei ai primăriilor. „Am introdus noţiunea de cofinanţare pe proiecte de reabilitare, de clădiri, dotări, achiziţii de dotări şi echipamente medicale, astfel încât statul, în continuare, va acorda sprijin, dar cu condiţia unei cofinanţări de la autoritatea locală", a declarat recent Cseke Attila. La Vaslui, preşedintele Consiliului Judeţean, Vasile Mihalachi, a refuzat să semneze procesul-verbal de predare-primire al Spitalului Judeţean de Urgenţe.

"Îl aşteptăm cu braţele deschise la Vaslui pe ministrul Cseke Attila. Asta nu înseamnă că-mi voi da acordul pentru a prelua spitalul. În primul rând, nu am cum fără votul consilierilor judeţeni şi, în al doilea rând, ar însemna să-mi bat joc de bolnavi. Eu nu vreau să fiu tras la răspundere de oameni pentru că nu sunt medicamente în farmacia spitalului sau pentru că mâncarea este de proastă calitate. Decât aşa, mai bine plec acasă şi îl las pe domnul ministru să-şi bată joc de oameni", a spus Vasile Mihalachi.

La rândul său, viceprimarul Timişoarei, Sorin Grindeanu, a avertizat că nu va prelua instituţii sanitare cu datorii. „Aşteptăm un angajament scris de la Ministerul Sănătăţii prin care să ne spună că se vor şterge datoriile", a avertizat Grindeanu.

Trecere nefinalizată

Spitalul de Pneumoftiziologie din Bacău ar fi trebuit să treacă la Consiliul Local Bacău, însă autorităţile au amânat decizia şi au trimis Ministerului Sănătăţii o serie de amendamente, legate de datoriile spitalului.

Acum, edilii aşteaptă răspunsul ministrului. „Această trecere nu s-a finalizat. Acum aşteptăm finalizarea discuţiilor dintre preşedintele CJ şi Ministerul Sănătăţii", a declarat Aura Creţu, director adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică Bacău.

Manageri concediaţi

În prima zi de la preluarea Spitalului Judeţean din Brăila, pe 6 iulie, preşedintele Consiliului, Gheorghe Bunea Stancu, l-a destituit pe directorul unităţii, dr Ştefan Mihăilescu. Motivul: spitalul are datorii de peste cinci milioane de lei şi mai multe procese cu furnizorii neplătiţi.

Fostul manager a ameninţat că va da CJ în judecată deoarece consideră abuzivă schimbarea sa. „În şase luni, vom finaliza lucrări în valoare de 12 milioane de euro (aproape 52 de milioane de lei), la Ambulatoriu", a spus preşedintele CJ, Gheorghe Bunea Stancu.

170 de milioane de euro datorii

În România există 435 de unităţi sanitare. Dintre acestea, 323 au fost transferate către autorităţile locale, respectiv 86% din spitale. Instituţiile care au fost deja sau vor fi preluate de administraţiile locale au datorii de 170 de milioane de euro (aproximativ 725 de milioane de lei).

Ministerul Sănătăţii s-a angajat să achite datoriile făcute până la 31 martie, cel mai probabil în luna august, în urma unei rectificări bugetare. Potrivit ministrului Sănătăţii, datoriile sunt calculate până la 31 martie 2010, iar în unele cazuri este vorba despre creanţe neachitate de cinci ani. (Au mai colaborat Ionuţ Balaban, Daniel Dancea, Codrin Pop şi Mădălina Grosu)

21 de spitale la primărie Administraţia Spitalelor din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti răspunde, din anul 2009, de 18 spitale, urmând ca în această săptămână să fie transferate alte trei. Astfel, Spitalul de Psihiatrie „Dr Constantin Gorgoş", Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia" şi Spitalul „Sfântul Stelian" vor trece în custodia primăriei.

Ministerul şi autorităţile locale vor cofinanţa:

- proiectele de reabilitare a clădirilor
- proiectele de construcţie de clădiri
- dotările medicale şi echipamentele medicale

Casa Naţională de Sănătate va plăti pentru:

- salariile medicilor şi ale asistenţilor medicali
- medicamente
- materiale sanitare necesare intervenţiilor chirurgicale

Şpagă „legalizată" în spitalele din Oradea

Pacienţii care vor dori să fie trataţi de un anumit medic sau să fie internaţi în rezervă vor plăti în plus în spitalele din Oradea. Reprezentanţii primăriei au hotărât să introducă, în câteva luni, sistemul de coplată în instituţiile sanitare din subordine: Spitalul Municipal „Gavriil Curteanu", Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie, Spitalul de Neuropsihiatrie şi cel de Pneumoftiziologie.

Modelul este luat din Franţa, unde, potrivit primarului Ilie Bolojan, funcţionează cu succes. „Nu inventăm noi roata. Acest sistem există, însă autorităţile de la noi nu vor să vadă metodele care în alt sistem funcţionează", a spus Bolojan. El a subliniat că ambulatoriile celor patru spitale vor funcţiona ca la carte. „După ce fiecare medic, inclusiv şefii de secţii vor avea program publicat pe internet, vom constata că la anumiţi medici, foarte buni, vor solicita programare mai mulţi pacienţi şi cu siguranţă nu vor reuşi să-i consulte pe toţi. Pentru aceşti medici va exista un sistem de coplată. Dacă un pacient doreşte neapărat să fie consultat de medicul respectiv, va plăti", a precizat Ilie Bolojan.

„La fel va fi şi în cazul naşterilor prin cezariană. Dacă vrei să naşti cu un anumit medic, dar nu e de gardă atunci, plăteşti în plus, să zicem 300 de euro, din care 150 de euro vor intra în buzunarul medicului, restul va rămâne la spital, pentru dotări", a exemplificat primarul. Taxele vor fi stabilite în funcţie de complexitatea serviciilor, dar sub nivelul celor practicate în spitalele private. Edilul orădean a precizat că va lua măsuri împotriva medicilor care vor mai accepta şpagă după introducerea sistemului de coplată.

Păreri împărţite

„Nu poate fi un procedeu unic peste tot. La noi vin schizofrenici, psihopaţi, demenţi, cum să le ceri bani în plus?", a spus medicul Gheorghe Oros, şeful Spitalului de Neuropsihiatrie. De aceeaşi părere este şi Ilie Zaporojan, medic la Secţia de Boli Infecţioase. „Aici vin bolnavi cu infecţii acute, pe care îi preia direct medicul de gardă, nu prea pot alege ce medic să-i trateze".

Municipalitatea a decis să ia această măsură în condiţiile în care salariul unui rezident la început de carieră se situează între 250 şi 350 de euro, iar după zece ani de muncă un medic specialist nu depăşeşte un salariu de 450-550 de euro net.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite