Măsură anticriză în spitale: programare la moarte

Criza loveşte şi unităţile sanitare, iar acestea închid secţiile sau taie din paturi. Ultimele piese de domino sunt pacienţii, care nu mai au unde să se trateze şi se duc să moară acasă. Una dintre secţiile care vor dispărea este cea de radioterapie de la Bacău. Forţaţi să-şi caute loc în alte spitale, zeci de bolnavi refuză să mai lupte cu boala.

Anica Maneliuc are 66 de ani, este din comuna Liteni, judeţul Suceava, şi se numără printre pacienţii care îşi prelungesc zilele de viaţă în Secţia de Radioterapie de la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Bacău. La începutul acestui an s-a operat de o tumoare la sânul stâng şi medicul i-a recomandat apoi să facă radioterapie.

Mai citeşte şi:

Pacienţii înghesuiţi de la Spitalul de Recuperare Iaşi: „Ne vom interna post-mortem" (VIDEO)

Organe „la comandă“, alternativă la donatori

„Prima dată am fost la Iaşi, dar acolo m‑au programat abia la sfârşitul lunii august, că era foarte aglomerat. Doctorul mi-a zis că nu se poate să aştept atât, că boala nu stă pe loc şi m-a trimis la Bacău", ne‑a spus Anica. De câteva zile, femeia a aflat că secţia se va închide.

„Mie mi-a fost foarte greu să vin până la Bacău, la 150 de kilometri de casă, dar ca să merg la Cluj sau la Galaţi, nici vorbă. Nu am cu ce şi nici nu mai vreau. Mai bine mă duc la cimitir. Un bolnav de cancer nu se poate plimba aşa prin ţară", a adăugat ea, cu ochii în lacrimi.

Nu sunt bani pentru alt aparat

Pe 31 iulie se va pune lacătul pe uşa Secţiei de Radioterapie pentru că a expirat autorizaţia de funcţionare, iar alta nu va fi eliberată până când nu se va cumpăra altă aparatură. „S-a ajuns aici pentru că aparatura este depăşită, din anii '70, iar sursa de cobalt are peste 25 de ani vechime.

Este dezintegrată, are un debit foarte scăzut şi nu mai corespunde normelor în vigoare. De aceea, şedinţa de radiere este mai mare decât în mod normal", ne‑a declarat Vălu Penea, medicul şef al secţiei. Programări nu se mai fac, iar cei care au nevoie de tratament sunt îndrumaţi către alte centre.

„Din păcate, şi celelalte secţii sunt foarte aglomerate şi o programare se prinde abia după două sau trei luni. Pot să spun că soarta acestor oameni va fi tragică, unii nu au bani nici măcar pentru regimul alimentar, dar să se ducă în alte judeţe la tratament. Chiar nu ştiu ce vor face, pentru că boala evoluează rapid", a mai spus Penea.

Conducerea spitalului ridică din umeri şi spune că nu se întrevăd soluţii. Un aparat performant costă 2,5 milioane de euro şi depăşeşte posibilităţile spitalului. „Noi facem tot ce se poate pentru a aduce un nou aparat. Din păcate, acest lucru nu se va întâmpla prea curând, pentru că nu avem bani", ne-a spus Lidia Comănescu, director medical SJU Bacău.

„Ăsta este genocid"

Verginia Cisnoc, în vârstă de 70 de ani, nu mai are nici bani şi nici putere să-şi caute alt spital. „Cine-şi va găsi un loc în alte centre, se va trata. Noi, ăştia mai amărâţi, o să aşteptăm să murim, că nu avem altă soluţie. Este un genocid ce se întâmplă", a spus Verginia. „Dacă se închide, mă duc acasă şi aştept să mor", s-a plâns Maria Tampa, din comuna Onişcani.

Anica Maneliuc: „Un bolnav de cancer nu se poate plimba aşa, prin ţară“  Foto: „Adevărul“

Nici Georgeta Florea, din Suceava, diagnosticată recent cu cancer mamar nu ştie unde se va duce: „Şi noi ce-o să facem? Nu se poate să ne trimită aşa, prin ţară. Eu nu pot să fac naveta la Galaţi", a explicat femeia. Elena Gorobi, din Buhuşi, s-a tratat în secţia băcăuană şi se gândeşte cu groază la ceilalţi bolnavi. 

„Ăsta este un genocid. O programare poate să dureze luni întregi, iar boala evoluează. Bolnavul ajunge acolo în metastaze, când este prea târziu", a spus femeia. Acest lucru a fost confirmat şi de managerul Spitalului „Sf. Spiridon" din Iaşi. „Programări nu mai facem până la sfârşitul lunii august. Este trist, dar nu avem ce face", ne-a declarat Ioan Bârliba.

Un paralizat, coleg de pat cu un sclerozat

Şi la Spitalul de Recuperare din Iaşi pacienţii aşteaptă şi câte trei luni pentru un loc. Cu toate acestea, Ministerul Sănătăţii vrea să taie 95 de paturi din cele 580. Saloanele de la Secţia de neurologie sunt şi aşa supraaglomerate. Bolnavii stau câte doi în pat, cum e şi cazul lui Andrei Dranca, 40 de ani, şi a lui Vasile Iftimie, 71 de ani.

Primul are scleroză multiplă, iar al doilea suferă de semipareză stângă. „Noaptea simţim că ne sufocăm. De fiecare dată când vreau să mă întorc pe o parte, trebuie să‑l anunţ pe nea Vasile, să nu-l lovesc. Se încălzeşte aici de nu mai ai aer", povesteşte Andrei Dranca. ; A contribuit Vasilica Costîn

Internare post-mortem

La Spitalul de Recuperare din Iaşi reprogramarea unui pacient se face la un interval de trei luni. După reducerea din paturi, termenul de aşteptare se va dubla. „O să ajungem să fim planificaţi pentru internare post-mortem", spune Manole Popov, internat cu semipareză.

"Cred că vor să scape de noi, vor să ne ducă la fier vechi."
Vasile Iftemie
pacient

"Nu am cu ce să merg la alt spital. Mai bine mă duc la cimitir."
Anica Maneliuc
bolnavă de cancer

"Dacă se închide, mă duc acasă şi aştept să mor. "
Maria Tampa
pacientă

Măsuri de austeritate

Una dintre cele mai importante măsuri luate de Ministerul Sănătăţii este descentralizarea spitalelor. Mai exact, începând de azi până la 1 iulie, 373 de spitale vor fi transferate autorităţilor locale. Astfel, primăriile vor avea în totală administrare unităţile sanitare publice. Ministrul Cseke Attila a promis că spitalele vor fi transferate fără datorii, însă vor fi plătite doar creanţele făcute până la 31 martie 2010, în sumă totală de 673,9 milioane de lei.

Concomitent cu descentralizarea va avea loc şi reducerea a 9.200 de paturi în spitale şi a 577 de posturi de directori. Astfel, numărul de directori într-un spital va fi redus la maximum trei posturi, faţă de acum, când sunt şi câte zece. Şi 84 de funcţii de director din cadrul direcţiilor de sănătate publică vor fi reduse.

O altă măsură, valabilă de la 1 ianuarie 2011, este limitarea fondului de salarii din bugetul unui spital. Astfel, spitalele vor putea cheltui pentru plata salariilor angajaţilor maximum 70% din bugetul asigurat de Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate. Fiecare unitate va fi obligată să cumpere materialele sanitare şi medicamentele necesare funcţionării.

De la 1 iulie se modifică şi sistemul de compensare a medicamentelor. Astfel, va exista un singur preţ de decontare, cel mai mic, pentru toate medicamentele care tratează o anumită boală, şi nu pentru fiecare medicament în parte, cum este în prezent. Astfel, de la acest preţ se va stabili cât mai trebuie să scoată din buzunar fiecare pacient, în funcţie de medicamentele pe care i le‑a recomandat medicul.

Ministerul Sănătăţii a mai găsit o măsură prin care să strângă bani la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate: amendarea pacienţilor şi a doctorilor pentru concedii medicale ilegale. Astfel, în doar trei săptămâni, s-au strâns peste 900.000 de lei din amenzile aplicate şi din concediile medicale găsite ilegale şi anulate.