Rectorii acuză că Ministerul Educaţiei a luat măsuri pripite pentru organizarea masteratului

La solicitarea ziarului Adevărul, rectorii mai multor universităţi de stat şi particulare şi-au exprimat punctul de vedere în legătură cu măsurile Ministerului Educaţiei privind schimbarea

La solicitarea ziarului Adevărul, rectorii mai multor universităţi de stat şi particulare şi-au exprimat punctul de vedere în legătură cu măsurile Ministerului Educaţiei privind schimbarea masteratului conform cerinţelor Procesului Bologna, în legătură cu importanţa masteratului în contextul Procesului Bologna şi în legătură cu măsurile pe care ar trebui să le ia universităţile. Prezentăm în continuare aceste puncte de vedere.

Prof. univ. dr. Ioan Pânzaru, rectorul Universităţii din Bucureşti
"Intenţionând limitarea numărului de universităţi care organizează masteratul, ministerul va lua o măsură bună. Este clar că în prezent sunt prea multe propuneri, prea puţin structurate, pe durate diferite, de la un an la doi, iar candidaţii nu ştiu precis la ce trebuie să se aştepte. Universitatea din Bucureşti va solicita programelor ei de masterat să se conformeze unui set de condiţii minimale. În prezent, masteratul este considerat un fel de delicatesă pentru care există o concurenţă, fiindcă e ceva de luat şi pentru profesori, şi pentru studenţi. E mai bine să ne întrebăm ce e de dat. Ce oferă, în termeni de dreptul muncii, această calificare? Ce ţintă profesională au candidaţii la masterat? Ar fi bine dacă şi în sistem s-ar defini mai precis condiţii pentru curriculă, pentru promovare, pentru absolvire. Finanţând un loc de student la master de două ori mai puţin ca anul trecut, ministerul nu a luat însă o măsură înţeleaptă. Poate anul viitor se va face o corelare între costul unui program bun şi nivelul la care este el finanţat. Ar trebui, cred - dar nimeni nu este profet în această chestiune - făcută o opţiune fermă între masteratele profesionale, cum ar fi acelea care vizează pregătirea pentru posturi de conducere, şi masteratele de cercetare, care dau acces la doctorat şi la posturi de cercetător. Să vedem şi de câte posturi de conducător şi de cercetător este nevoie. Mai este şi problema pregătirii didactice. Un tânăr cu licenţă de trei ani ar trebui să fie în posesia unui masterat didactic în domeniu pentru a preda ca asistent la universitate - poate chiar şi la liceu. Licenţa actuală fără masterat este o diplomă bună pentru a-ţi câştiga existenţa, dar nu pentru realizări deosebite. Dacă ciclul doi, adică masteratul, survine imediat după licenţă, este bine pentru cercetare, pentru educaţie. Dar pentru o diplomă profesională nu mai e aşa de evident că ţi-e necesară la 25 de ani. O altă problemă esenţială este aceea a autorizării acestor programe de studii. Ministerul nu are resursele enorme de personal expert necesar pentru a tria aceste programe care pregătesc elite, deşi a pretins a aproba fiecare din planurile de învăţământ. ARACIS mai are încă un parcurs organizatoric înainte de a se înhăma cum se cuvine la asemenea treabă. Deci, pentru moment, pentru un an sau doi, e mai bine să se dea un descriptiv minimal al condiţiilor ce trebuie îndeplinite, iar ulterior programele să fie evaluate, în acord cu acestea, dar şi mai profund. Altminteri blocăm degeaba procesul de învăţământ şi-l grevăm cu incertitudini. Universitatea din Bucureşti are cooperări internaţionale în mai multe masterate. Lipsa de candidaţi ne-a făcut şi să abandonăm programe foarte bune, cu participarea unor profesori din ţări occidentale. De aici aş trage concluzia că studenţii, cei dintâi beneficiari, nu sunt pregătiţi pentru introducerea sistemului Bologna cu trei cicluri, deoarece aşteptările lor nu fructifică la maximum oferta existentă. Suferim concurenţa masteratelor străine, din Franţa, Germania, Italia, unde studenţii sunt bine primiţi, bine finanţaţi, şi obţin şi un prestigiu suplimentar faţă de o diplomă românească. Cu o diplomă de master din Anglia, obţinută cu bursă, capeţi post la guvern. Un masterat românesc e mai puţin convingător, deoarece se ştie că există un vacuum legislativ în privinţa lui. Am avut discuţii cu două universităţi occidentale pentru organizarea mai multor programe comune de master, şi cred că avem şanse să finalizăm câteva iniţiative. În Procesul Bologna, masteratul este cheia de boltă care împiedică edificiul să se prăbuşească. Gândiţi-vă şi dumneavoastră: o licenţă mai scurtă cu un an necesită o consolidare a pregătirii, pe o arie mai îngustă, după numai câţiva ani de carieră. Pe de altă parte, un doctorat de trei ani se va sprijini pe o temelie de formare pentru cercetare, indispensabilă, pe care doar masteratul o oferă. Ratarea organizării ciclului doi înseamnă eşecul procesului de la Bologna la noi".

Prof. univ. dr. Aurelian Gh. Bondrea, rectorul Universităţii Spiru Haret
"Ca urmare firească a aplicării Procesului de la Bologna a reorganizării învăţământului superior pe cicluri, respectiv licenţă, masterat, doctorat, s-a impus reglementarea cu rigurozitate a modului de organizare şi desfăşurare a masteratului. În principiu, cadrul legislativ creat răspunde cerinţelor Procesului Bologna. Astfel, obţinerea dreptului legal de a organiza studii universitare de masterat, aplicarea sistemului de credite transferabile şi implementarea unui sistem de asigurare a calităţii sunt criterii ce se regăsesc în legislaţia română în domeniu. La ultima conferinţă organizată de Asociaţia Universitară Europeană, ţările participante au adoptat un document comun, unde se precizează:
Europa are nevoie de instituţii puternice, autonome şi responsabile, capabile să ducă la bun sfârşit reforma şi inovaţiile pe care le avem în vedere. De aceea, solicităm guvernelor să acorde universităţilor autonomia de care au nevoie, la nivel juridic, administrativ sau financiar, pentru a le permite continuarea implementării reformelor asupra cărora s-a convenit la Bologna (Bergen Ministerial meeting - mai 2005)
. Universitatea Spiru Haret susţine acest punct de vedere. Reprezentând un ciclu de studii universitare care va dobândi o însemnătate cu totul deosebită în viitorul apropiat, masteratul se constituie, pentru Universitatea Spiru Haret, într-o preocupare prioritară. Deja funcţionează, în prezent, peste 60 de programe de studii de masterat, cu o tematică variată, răspunzând unor cerinţe actuale stringente, ce vizează atât aprofundarea pregătirii în domeniul studiilor de licenţă sau într-un domeniu apropiat, obţinerea de competenţe complementare în alte domenii, cât şi dezvoltarea capacităţilor de cercetare ştiinţifică. Studiile de masterat constituie, totodată, o etapă pregătitoare obligatorie pentru studiile doctorale. Va trebui să regândim unele programe masterale dintr-o perspectivă dominant interdisciplinară şi mult mai pragmatică. Concomitent, ne propunem să dezvoltăm programe de cercetare realizate de echipe mixte - cadre didactice - masteranzi, pentru a accentua caracterul aplicativ al studiilor de masterat, dar şi cu scopul de a integra activitatea de cercetare în efortul comun european în această direcţie. O altă direcţie de acţiune priveşte calitatea studiilor de masterat ce se impune a fi asigurată prin nivelul ridicat al materialelor de studiu puse la dispoziţie cursanţilor. Asigurarea unei baze de informare şi documentare adecvate, accesul rapid şi neîngrădit al masteranzilor la aceasta reprezintă o altă direcţie majoră de acţiune. Universitatea Spiru Haret a făcut investiţii, în dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale proprii, în valoare de circa 10 milioane de euro. Nu în ultimul rând, considerăm că trebuie regândită pregătirea practică a masteranzilor, prin activităţi diferenţiate pe domenii".

Prof. univ. dr. Mircea Duţu, rectorul Universităţii Ecologice Bucureşti
"Cred că marea racilă rămâne în continuare centralizarea şi controlul statal excesive. Într-o piaţă a muncii liberalizată şi o autonomie universitară reală, mai ales la instituţiile de învăţământ superior private cred că se impunea o mai mare libertate şi flexibilitate în stabilirea, desfăşurarea şi aprecierea masteratului. În accepţiunea sa occidentală, masteratul trebuie să ofere studentului o anumită specializare, pentru un domeniu în care trebuie să acţioneze profesional şi/sau să-l pregătească pentru continuarea perfecţionării ştiinţifice prin doctorat. În raport cu obiectivele urmărite în cadrul fiecărui curs de masterat ar trebui să se elaboreze programele analitice şi să se deruleze activităţile de pregătire adecvate. Cred că din această perspectivă prioritare ar fi sectoarele aferente integrării europene, în raport cu cerinţele pieţei muncii interne şi comunitare. Altfel riscăm ca masteratul să se formalizeze excesiv şi să se transforme într-un simplu apendice al licenţei. Masteratul se înscrie în cadrul eforturilor învăţământului superior de a se adapta cât mai bine la exigenţele societăţii postmoderne, în care cunoştinţele şi deprinderile profesionale se caracterizează printr-o mare mobilitate, diversitate şi specialitate".

Prof. univ. dr. Nicolae Bocşan, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca
"Masteratul trebuie schimbat conform sistemului Bologna, dar nu aşa cum a fost prevăzut în reglementarea Ministerului Educaţiei, care este, după opinia noastră, centralizatoare. Este nevoie de o agenţie autonomă care să evalueze masteratele la nivel naţional. Nu ştiu cine este abilitat la MEdC să dea o decizie vizavi de planurile de învăţământ şi de programele de master de la universităţi. Măsurile ministerului sunt puţin pripite. Reprezentanţii MEdC nu au judecat în ansamblu Procesul Bologna. Fiecare a acţionat sectorial. Restructurarea studiilor pentru nivel de licenţă s-a făcut separat de master, masterul separat de doctorat şi atunci fiecare are un grad de autonomie, deşi sunt legate una de cealaltă şi presupun anumite conexiuni. Masteratul ar trebui făcut din două puncte de vedere: profesional vocaţional şi ştiinţific. Noi avem masterate internaţionale, masterate în cooperare (joint master). Importanţa masteratulul în contextul Procesului Bologna este mai mare decât o bănuim noi. Din păcate, nu este finanţat suficient, deşi masteratul este cel care dă o calificare şi în acelaşi timp deschide o perspectivă pentru o carieră ştiinţifică a masteranzilor. De aceea, el trebuie foarte bine gândit, pregătit. Este nevoie de o mai mare autonomie pentru universităţi care trebuie să-şi gestioneze programele în funcţie şi de solicitările de pe piaţa muncii. Vin solicitări dintr-o parte şi alta pentru formarea de specialişti în diferite domenii şi o dependenţă prea mare de acest sistem centralizat nu face decât să ne întârzie".

Prof. univ. dr. Cornel Haranguş, rector al Universităţii "Tibiscus" din Timişoara
"Cred că reforma despre care vorbim aduce un nou spirit al învăţării, mai ales în învăţământul superior, spirit care intenţionează să promoveze creativitatea celui educat, interactivitatea în relaţia catedră-bancă, dialogul orizontal şi vertical, responsabilitatea individuală a studentului (pe cea a profesorului o subînţelegem). Acest spirit nou al reformei trebuie înţeles şi însuşit. Iar acest lucru se va putea întâmpla dacă vom renunţa la atitudinea hipercriticistă faţă de reformă, cel mai adesea motivată de interese legate de norme şi plasamente ale cadrelor didactice. De aceea, a veni cu propuneri mărunte, de la o zi la alta, privind organizarea învăţământului în conformitate cu principiile bologneze ale reformei mi se pare o eroare privind ţinta opinării, deoarece contează mai mult latura de noutate a acesteia, spiritul ei. Ajustările de natură organizatorică se pot face pe parcurs, atunci când raţionalitatea lor devine clară. De aceea aprob actuala formulă propusă de Ministerul Educaţiei şi Cercetării privind organizarea licenţei şi masteratului, cu gândul că aceasta aparţine etapei de început şi va fi perfecţionată. Desigur, s-ar putea ca 60 de credite să fie puţine pentru obiectivele pe care le are un anumit masterat şi atunci putem propune mai multe credite sau mai puţine acolo unde se stipulează 120 de credite etc. Masteratul mi se pare o etapă obligatorie în maturizarea intelectuală a celui care îl urmează, mai ales pentru cei mai tineri. Masteratul poate crea acea indepedenţă intelectuală a cursantului care îi creează premisele necesare pentru ca el să poată merge pe propriile picioare în viitor."

Prof. univ. dr. Ecaterina Andronescu, rectorul Universităţii "Politehnica" din Bucureşti
"În România masteratul pentru următorii 2-3 ani nu se adresează absolvenţilor de licenţă Bologna. Ca urmare, masteratul se află
în tranziţie
. Hotărârea de Guvern cu privire la organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de masterat, care ţine seama de Legea 288 /2004 privind organizarea studiilor universitare pe cicluri, nu se poate aplica decât odată cu prima promoţie de licenţiaţi Bologna. Prin conţinut Hotărârea de Guvern promovată recentralizează excesiv decizia la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Este previzibilă creşterea inflexibilităţii programelor şi dificultăţi mai ales în ceea ce priveşte organizarea masteratelor cu participarea universităţilor din străinătate. Universităţile trebuie să-şi asume integral responsabilitatea pentru programele de masterat oferite. Acestea trebuie să fie susţinute de şcolile de cercetare ştiinţifică consacrate şi recunoscute prin creaţia lor ştiinţifică. Universităţile trebuie să beneficieze de autonomie reală pentru a flexibiliza programele şi a iniţia programe de masterat cu alte universităţi din ţară sau din străinătate. Programele de masterat trebuie să aibe o componentă importantă de cercetare ştiinţifică şi să faciliteze dezvoltarea unor cariere de succes în cercetare. De asemenea, programele de masterat din universităţile româneşti trebuie să se integreze în spaţiul european al învăţământului superior şi al cercetării ştiinţifice. Studiile universitare de masterat trebuie să asigure aprofundarea în domeniul de licenţă, într-un domeniu interdisciplinar şi să constituie pregătirea, prin cercetare ştiinţifică, a studiilor doctorale. Programele de masterat trebuie să fie orientate pe domeniile moderne de cercetare şi să determine creşterea capacităţii de inovare, de creaţie şi de identificare a unor soluţii care să contribuie la rezolvarea problemelor cu care se confruntă dar şi la dezvoltarea personală în carieră a masteranzilor. Masteratul trebuie, de asemenea, să contribuie la dezvoltarea spiritului de echipă şi să asigure, prin relaţiile de colaborare dintre universităţile din ţară şi din străinătate, mobilitatea naţională şi internaţională a participanţilor".

Prof. univ. dr. Lizica Mihuţ, rector al Universităţii "Aurel Vlaicu" din Arad
"Considerăm că Ministerul Educaţiei şi Cercetării
şi-a făcut temele
în ceea ce priveşte masteratul ca ciclu de învăţământ în Procesul de la Bologna prin adoptarea unei legi în acest sens şi a unor reglementări ce au urmat, în concordanţă cu aceasta. Mai puţin însă subscriem văditei şi nejustificatei tendinţe de recentralizare manifestată cu evidenţă. Astfel, se prevede că propunerile pentru studiile masterale să fie aprobate de Ministerul Educaţiei precum se aprobau în urmă cu 12-15 ani planurile de învăţământ ale specializărilor. În vederea unei asemenea reglementări, Ministerul Educaţiei şi Cercetării ar trebui să dispună de un aparat de specialişti care să avizeze pe fond aceste programe de învăţământ, ceea ce ar presupune competenţă şi timp. În plus, se nesocoteşte autonomia universităţii şi, implicit, responsabilitatea instituţiei de învăţământ superior, din acest punct de vedere. Aplicarea noului sistem de organizare a studiilor masterale are la bază experienţa dobândită de facultăţi în organizarea programelor de master existente, precum şi a studiilor postuniversitare care au funcţionat în cadrul universităţii. Astfel, admiterea la masterat se face pe baza evaluării rezultatelor obţinute de candidaţi în cadrul studiilor universitare de licenţă şi pe baza unui interviu de cunoştinţe din bibliografia recomandată a domeniului de specializare. Conţinutul programelor de Master vizează discipline de cunoaştere avansată în domeniul respectiv, dar, mai ales, o activitate de cercetare ştiinţifică finalizată printr-o disertaţie care să valorifice contribuţia personală a masterandului într-o problematică de interes pentru mediul socio-economic. Astfel, gândim masteratul într-o raportare nemijlocită, pe de-o parte, la parteneriatul economic al zonei, iar pe de altă parte, la exigenţele ştiinţifice impuse de studiile doctorale. În tot cazul, organizarea şi desfăşurarea masteratului presupun rigoare, seriozitate, performanţă, de fapt o reală calitate în învăţământul superior".

Prof. univ. dr. Aurel Ardelean, rectorul Universităţii de Vest "Vasile Goldiş" din Arad
"Prin HG 404/29 martie 2006 privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de masterat, asistăm la o centralizare excesivă a atribuţiilor la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Astfel, deşi prin art. 5 (2) evaluările se vor face de către ARACIS, conform art. 13 (1), planurile de învăţământ masterale se vor aproba de către MEdC. Este o dedublare evidentă de competenţe. Un argument în favoarea ARACIS-ului este că doar agenţia va avea experţii necesari pe domenii pentru a putea evalua corect curriculele masterale. Deşi Ministerul Educaţiei şi Cercetării parcurge corect etapele obligatorii internaţionalizării studiilor academice, Ministerul Muncii nu a corelat încă suficient nomenclatorul ocupaţiilor cu ciclul de studii masterale. Pentru un plus de motivare la nivelul masteranzilor români, pentru a facilita mobilitatea europeană a acestora, considerăm obligatorie racordarea la cadru comun de referinţă pentru calificările oferite de ciclurile masterale din învăţământul superior european. Ca reprezentanţi ai învăţământului academic privat din România, ca promotori ai conceptului de calitate a educaţiei la nivel masteral, nu considerăm firească neimplicarea financiară a guvernului în sprijinirea acestui tip de învăţământ. Calitatea procesului de învăţământ în societatea cunoaşterii necesită, în opinia noastră, un nou mod de abordare a ciclului masteral. Curricula masterală trebuie să fie una dinamică, racordată la viteza contemporană a perimării informaţiei. Am impus la specializările noastre masterale o parcurgere secvenţială a disciplinelor, o abordare problematizată, renunţarea la învăţământul excesiv teoretic. Dezideratul pentru viitorul an academic este promovarea studiilor de caz, a lucrului în echipa de cercetare, pentru ca astfel ciclul masteral să servească formării viitorului doctorand. Toate aceste opţiuni considerăm că vor trebui susţinute de politica ARACIS, a cărui activitate se lasă prea mult aşteptată, în opinia noastră. Astfel, nu au fost comunicate universităţilor aşa cum prevede HG 404/2006 procedurile, standardele, criteriile logistice, profesionale şi ştiinţifice pentru acreditarea Instituţiilor organizatoare de Studii Universitare de Masterat IOSUM. Diplomele de master comune la nivel european ar trebui să devină o caracteristică importantă a învăţământului superior european, atât pentru a promova cooperarea în interiorul continentului, cât şi pentru a atrage studenţi talentaţi şi cercetători de pe alte continente să studieze şi să lucreze în Europa. O atenţie specială trebuie acordată introducerii mecanismelor de asigurare a calităţii şi rezolvării problemelor specifice ridicate de recunoaşterea diplomelor comune. Aceste deziderate sunt obligatorii în contextul Procesului Bologna şi a competiţiei cu spaţiul academic american pe care Europa şi-a asumat-o. Universitatea de Vest "Vasile Goldiş", instituţie organizatoare de studii doctorale, a inclus în programul de management academic 2006/2007 organizarea unor doctorate în cotutelă cu universităţi partenere din Asociaţia Universităţilor Europene (EUA). Este un argument în plus pentru a dezvolta în cadrul ciclului masteral componenta de cercetare ştiinţifică europeană, în spiritul Procesului Bologna".

Prof. univ. dr. Marcel Duhăneanu, rector ASEBUSS
"Măsurile Ministerului Educaţiei privind schimbarea masteratului conform cerinţelor Procesului Bologna sunt cât se poate de bine venite, având în vedere necesitatea armonizării procesului învăţământului superior românesc cu cel european. Alinierea la cerinţele Procesului Bologna va da posibilitatea recunoaşterii reciproce a diplomelor, ceea ce va uşura circulaţia liberă a forţei de muncă calificate. Totodată, aplicarea sistemului creditelor transferabile va uşura considerabil mobilitatea studenţilor şi a profesorilor în context european şi internaţional. Institutul nostru organizează o formă diferită de masterat - Executive MBA, specifică învăţământului economic şi care nu se regăseşte în cadrul altor domenii ale învăţământului superior (politehnic, medicină, arhitectură, construcţii etc). Chiar şi la nivelul conceptului generic de masterat există diferenţe notabile între un masterat obişnuit şi un Executive MBA. Dacă masteratele obişnuite în finanţe, contabilitate, marketing etc. reprezintă o specializare la nivel universitar după primul ciclu de trei ani, Executive MBA se diferenţiază prin aceea că presupune o experienţă managerială a cursanţilor de cel puţin trei ani. Pentru a se înscrie şi pentru a fi admis într-un program Executive MBA, pe lângă experienţa managerială, mai trebuie să se ţină seama de următoarele elemente specifice: trecerea testului GMAT, cunoaşterea la nivel avansat a unei limbi străine (în cazul nostru, a limbii engleze), disponibilitatea de a lucra în echipă. Programul Executive MBA este axat pe analiza studiilor de caz, are un puternic caracter interactiv şi este centrat pe modalităţile de aplicare a teoriei în activitatea practică. Un astfel de program pregăteşte managerii în diverse domenii de activitate, îi ajută să înainteze pe linie profesională şi să identifice noi strategii şi posibilităţi de dezvoltare a companiilor în care lucrează sau chiar de a începe o activitate nouă pe cont propriu. Considerăm că toate aceste elemente specifice care diferenţiază programele de Executive MBA de celelalte tipuri de masterate vor trebui luate în considerare de noua lege a masteratelor. Procesul Bologna, prin prezentarea clară a criteriilor de calitate - EQUIS - pentru programele de masterat, contribuie atât la standardizarea învăţământului superior, cât şi la o mai mare compatibilitate şi adaptabilitate a curriculumului la necesităţile în continuă schimbare ale mediului de afaceri. Curriculumul programelor de Executive MBA va trebui să ţină seama nu numai de perspectiva naţională, dar din ce în ce mai mult şi de cea regională şi internaţională. Acest lucru este evidenţiat şi de reuniunile comune ale AACSB şi EFMD ce au ca obiect analiza şi comparabilitatea procesului de evaluare a calităţii şi de acreditare a şcolilor de afaceri din partea celor două organizaţii internaţionale".

Prof. univ. dr. Avram Filipaş, rectorul Universităţii "Titu Maiorescu"
"Schimbarea masterului, a conţinutului şi finalităţii sale era necesară odată cu aplicarea efectivă în România a Convenţiei de la Bologna. Dar organizarea masterului sub auspiciile noilor exigenţe impuse de standardele pe care trebuie să le îndeplinească România în Spaţiul Educaţional European (SEE) este, la rândul său, un proces aflat abia la început. Cred însă că universităţile româneşti vor trece cu bine acest
examen
. Autonomia universitară este cheia şi pentru organizarea eficientă a masterului. Din păcate, lucrurile nu merg aşa cum ne aşteptam. Se renunţă greu la centralizarea excesivă care a adus atâta rău României, inclusiv în domeniul Învăţământului. Masterul trebuie organizat pe criteriile programelor de specializare existente deja în marile universităţi din lume, criterii pe care şi universităţile noastre le pot aplica, dar punerea lor în practică întâmpină unele dificultăţi deloc neglijabile. Potrivit art. 35 din Hotărârea de Guvern nr. 404/2006 privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de Masterat, toate programele de Masterat ale universităţilor româneşti intră în… lichidare. Altele noi urmează să fie aplicate doar cu aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, prin ordin al ministrului, la propunerea Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior - ARACIS, pe baza evaluării periodice a capacităţii instituţionale de a oferi un mediu integrat de învăţare şi cercetare, la nivel naţional sau internaţional. ARACIS nu s-a înfiinţat nici până acum. şi nici nu se întrevede apariţia ei prea curând. Aşa că stăm cu programele de masterat în sertar. Anul universitar 2006-2007, al doilea an al aplicării Convenţiei de la Bologna în România, începe cu un blocaj. Un blocaj extrem de nefast şi care, culmea, s-ar fi putut evita".