Rectificare pentru salarii şi pensii

Cheltuielile cu personalul din Justiţie, Apărare şi Educaţie mai trag din bugetul general consolidat peste 41 de milioane de euro. Bugetul de stat va avea o suplimentare de cheltuieli de 1,18 miliarde de euro. Cel pentru asigurările sociale, pe de altă parte, creşte cu 1,26 miliarde de euro.

Magistraţii, poliţiştii şi profesorii scapă de grija salariilor pentru restul lui 2009 fiindcă proiectul celei de-a doua rectificări din acest an prevede o alocare de 41 de milioane de euro numai pentru cheltuieli de personal.

Citiţi şi:

• Bogdan Hossu: 40.000 - 50.000 de bugetari, disponibilizaţi în 2010
• 13 ministere pierd peste un miliard de lei prin rectificarea bugetară
• A doua rectificare bugetară aduce 5,5 miliarde de lei în plus la bugetul de pensii

Nici pensionarii nu au motive de stres, fiindcă suplimentarea bugetului de pensii se ridică la 500 de milioane de lei (118 milioane de euro). Alte 864 de milioane de lei (204 milioane de euro) vor fi transferate către bugetul asigurărilor de şomaj.

Favoritul în cursa pentru banii statului este, prin urmare, Ministerul Muncii, care primeşte 5,36 miliarde de lei (1,26 miliarde de euro), în special pentru subvenţiile acordate bugetului asigurărilor sociale de stat.

Situaţia bugetului public de pensii s-a înrăutăţit semnificativ în condiţiile în care deficitul a ajuns la sfârşitul lunii iunie la 1,52 miliarde de lei, depăşind cu 177 de milioane de lei nivelul programat pentru întregul an.

Înainte de prima rectificare, bugetul asigurărilor sociale era prevăzut cu un excedent de 221,4 milioane de lei. În Nota de fundamentare a „Ordonanţei Guvernului cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2009“ se stabileşte „majorarea subvenţiei acordate de la bugetul de stat cu suma de 5,54 miliarde de lei pentru menţinerea echilibrului bugetului asigurărilor sociale de stat“.

• nota_fundamentare.doc
• og_rectificare_2009.doc
• anexa_nr.1___2.xls

Instanţele mai vor bani

Funcţionarii din Justiţie pot să stea liniştiţi şi în privinţa dotărilor. Cheltuielile cu bunurile şi serviciile în acest domeniu au fost suplimentate cu 65 de milioane de lei.

Reprezentanţii magistraţilor spun, însă, că banii pentru instanţe vor fi insuficienţi în urma rectificării. Vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Lidia Bărbulescu, a declarat că rectificarea în justiţie este „o bătaie de joc“, spunând că „dacă nu ne descurcăm cu banii, închidem“.

„Nu este deloc simplu. La Înalta Curte sunt dosare din întreaga ţară, iar numărul citaţiilor este foarte mare“, a declarat vicepreşedintele instanţei supreme pentru NewsIn.

Administraţia şi Internele primesc, tot pentru bunuri şi servicii, peste 30 de milioane de lei. Următorul pe listă este Ministerul Afacerilor Externe, cu o suplimentare a cheltuielilor pentru dotări de 20,5 milioane de lei.

Sănătate ieftină

Ministerul Sănătăţii nu primeşte nimic, nici pe partea de salarii, nici pe cea de bunuri şi servicii. Ba mai mult, potrivit anexei ce însoţeşte proiectul de ordonanţă de urgenţă, instituţiei i se taie cheltuielile de personal cu 9,3 milioane de lei, iar cele pentru programe finanţate cu bani europeni – cu 50 de milioane de lei.

În total, ministerul rămâne fără 113,1 milioane de lei, dar ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, nu pare îngrijorat. Acesta susţine că a doua rectificare nu va afecta activitatea instituţiei pe care o conduce.

„Sumele care au fost reţinute reprezintă fonduri ale unor proiecte rambursabile sau nerambursabile ale Băncii Mondiale ce nu se mai puteau angaja până la sfârşitul anului, dar şi cheltuielile de personal deja realizate prin reorganizarea Ministerului Sănătăţii şi a instituţiilor subordonate“, a declarat Bazac.

Educaţia, Dezvoltarea şi investiţiile, pe minus

Ministerul Dezvoltării rămâne fără 347 de milioane de lei, iar de la Educaţie sunt ­luate  154 de milioane de lei. Cheltuielile pentru proiecte de investiţii, cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, vor fi cu 1,25 miliarde de lei mai mici, iar cele aferente programelor cu finanţare rambursabilă vor scădea cu 307,5 milioane de lei.

Reducerea aparatului bugetar, la primării

Guvernul a adoptat, miercuri, ghidul pentru elaborarea standardelor minime de cost pentru serviciile publice descentralizate. Potrivit premierului Emil Boc, o primă lectură a standardelor va avea loc la 1 septembrie, iar până la 30 septembrie acestea trebuie finalizate.

Ministerele cu servicii deconcentrate în teritoriu sunt obligate să impună standarde de cost, ce vor trece, ulterior, în competenţa administraţiilor locale.

Concret, selecţia personalului din serviciile descentralizate, dar şi a celui disponibilizat se va face la nivel local.„Este cazul ca nu de la Bucureşti să se ia deciziile care vizează, practic, cele mai importante aspecte ale comunităţilor locale şi pe care comunităţile locale ştiu cel mai bine să le gestioneze”, a spus premierul.

Marţi, ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a prezentat partenerilor sociali un program de restructurare a aparatului bugetar, ce prevede scăderea numărului de angajaţi din sistem de la 1.394.000 în acest an, până la 1.068.000 în 2015. Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, spune că din cele 150.000 de posturi pe care Guvernul vrea să le desfiinţeze în 2010, doar 40.000 - 50.000 sunt posturi fizice, respectiv 1.000 de disponibilizaţi în fiecare judeţ.

„Vor fi 40.000 - 50.000 de disponibilizări în toată ţara, din 150.000 de posturi ce urmează să fie reduse în 2010”, a spus Hossu. Potrivit unui studiu AT Kearney, România are 80 de funcţionari publici la mia de locuitori, cu 30% peste nivelul din Italia şi cu 22% peste cel din Spania.

„Sistemul administraţiei publice este umflat şi trebuie refăcut pentru că întreg procesul este prost”, explică Dragoş Cabat, analist financiar.

Este cazul ca nu de la Bucureşti să se ia deciziile ce vizează comunităţile locale.

Emil Boc
premier

Vor fi 40.000 - 50.000 de disponibilizări în toată ţara, din 150.000 de posturi ce urmează să fie reduse în 2010.

Bogdan Hossu
preşedinte Cartel Alfa

Sistemul administraţiei publice este umflat şi trebuie refăcut, pentru că întreg procesul este prost.

Dragoş Cabat
analist financiar

Multe legi asumate

Executivul îşi va angaja răspunderea pe restructurarea agenţiilor guvernamentale, pe raţionalizarea cheltuielilor publice şi susţinerea mediului de afaceri. În pachet intră şi legea salarizării unitare, legea privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul de la stat, dar şi legile din domeniul educaţiei.

Guvernul mai are în vedere asumarea răspunderii pe alte opt măsuri economice, printre care neimpozitarea profitului reinvestit şi posibilitatea vânzării de către autorităţile locale a terenurilor „curţilor aferente imobilelor cumpărate în baza Legii 112”.

Răspundere în Parlament

O parte dintre măsurile economice anunţate de Guvern vor fi promovate prin asumarea răspunderii în Parlament. Procedura angajării răspunderii va fi similară cu cea parcursă în cazul celor două coduri - Civil şi Penal. La 2 septembrie, va fi luată decizia privind angajarea răspunderii. În acest moment, Guvernul aduce la cunoştinţa Birourilor Permanente ale celor două Camere, printr-o scrisoare, intenţia de a-şi asuma răspunderea.

Ulterior, Birourile stabilesc data la care Guvernul îşi angajează răspunderea şi termenul până la care se pot depune amendamente de către deputaţi şi senatori. Acestea sunt analizate de Executiv, care va comunica Parlamentului propunerile acceptate şi cele respinse. După ce prim-ministrul anunţă asumarea răspunderii în şedinţă comună, începe să ­curgă termenul de trei zile pentru depunerea moţiunii de cenzură.