Rechizitoriul moral al lui Ion Iliescu

Fostul preşedinte a scăpat de condamnare în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, pentru că fapta la care a fost încadrat, “omor deosebit de grav”, nu a putut fi probată. Chiar dacă nu a fost condamnat pentru morţii şi răniţii din timpul mineriadei, procurorii îi atribuie lui Iliescu fapte care îl incriminează moral.    

Iliescu a fost cercetat penal în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, pentru participare indirectă la săvârşirea faptelor de omor calificat, omor deosebit de grav şi tentative la cele două infracţiuni. Victime au fost patru persoane decedate şi alte trei persoane rănite în timpul evenimentelor.

Pentru că procurorii Parchetului General nu au putut proba săvârşirea acestor fapte, Iliescu nu a fost găsit vinovat din punctul de vedere al legii. Conform comunicatului Parchetului General, practic, fostul preşedinte a scăpat de acuzaţii pentru că victimele nu au fost omorâte sau rănite în Piaţa Universităţii, ci în alte locuri. Fostul preşedinte nu a putut fi contactat pentru a comenta datele Parchetului General, fiind plecat în Italia.

Nevinovat legal, responsabil moral

Dacă litera legii este restrictivă şi îl declară nevinovat, aspectele morale ale acţiunilor fostului preşedinte sunt mai puţin “curate”. Iată câteva dintre faptele care îi sunt atribuite fostului preşedinte.

1. Planul de evacuare în forţă a Pieţei Universităţii, în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990 a fost elaborat de ministrul de Interne de atunci, generalul Mihai Chiţac, şeful Inspectoratului General al Poliţiei, gen. Corneliu Diamandescu, şi Nicolae Dumitru, vicepreşedinte al Frontului Salvării Naţionale (FSN). Cel care a dat ordinul pentru întocmirea acestui plan a fost Ion Iliescu, susţinut de fostul premier Petre Roman.

2. Iliescu a cerut şi intervenţia armatei pentru “eliberarea” Pieţei Universităţii, dar a fost refuzat de locţiitorul ministrului Apărării Naţionale, gen. Vasile Ionel. În faţa acestui refuz, Ion Iliescu a decis mobilizarea muncitorilor din marile întreprinderi din Capitală.

3. Fostul preşedinte a fost cel care a ordonat să fie folosite gaze lacrimogene pentru dispersarea manifestanţilor din 13-14 iunie 1990.

Criminali cu iniţiativă personală

La 17 ani după evenimente, în 19 iunie 2007, procurorul militar Dan Voinea l-a pus sub învinuire pe fostul preşedinte Iliescu, sub acuzaţia că a determinat cu intenţie intervenţia în forţă a militarilor împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii şi din alte zone ale Capitalei, fapt care a condus la moartea şi rănirea prin împuşcare a mai multor persoane.

În 7 decembrie 2007 însă, procurorul general al României a dispus infirmarea acestei soluţii şi refacerea dosarului. După noi cercetări în cazul celor patru morţi şi trei răniţi, împuşcaţi, procurorii afirmă că “s-a constatat faptul că, de fiecare dată, a fost vorba de o iniţiativă personală ce a aparţinut militarilor care au participat la aceste evenimente, în ceea ce priveşte deschiderea focului cu muniţie de război asupra manifestanţilor”.