Recesiunea aduce femeile la putere

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Recesiunea aduce femeile  la putere
Recesiunea aduce femeile la putere

Ţările cele mai afectate de criză au răspuns electoral prin înlocuirea bărbaţilor cu femei în funcţiile de răspundere. Croaţia, Islanda şi Lituania sunt exemple de ţări al căror destin politic este condus de femei venite la putere în ultimele luni.

Duminică, Dalia Grybauskaite, un economist experimentat, care are centura neagră la karate, a devenit prima femeie-preşedinte aLituaniei, ţară copleşită de datorii. În mai, când a câştigat alegerile, un ziar din Vilnius titra cu litere de-o şchioapă: „Lituania a decis: ţara va fi salvată de o femeie“.

La începutul acestei luni, politicianul Jadranka Kosor (56 de ani), fostă jurnalistă, a devenit prima femeie-premier a Croaţiei, după demisia fostului şef al guvernului, Ivo Sanader.

În februarie, când economia Islandei s-a prăbuşit, social-democrata Johanna Sigurdardottir, nu numai că a devenit prima femeie-premier a Islandei, dar şi prima lesbiană (care recunoaşte deschis acest lucru) învestită cu responsabilitatea conducerii unui guvern.

Halla Tomasdottir, femeia care conduce una dintre puţinele bănci rămase solvabile în Islanda, spune că gestul islandezilor a fost un răspuns rezonabil la situaţia din acel moment, când toate  băncile de investiţii erau dominate de bărbaţi.

Risc şi agresivitate

image

Dalia Grybauskaite, noul preşedinte al Lituaniei Foto: AFP



„Circa 99% din ei au mers la aceeaşi şcoală, conduc aceleaşi maşini, poartă acelaşi fel de costume şi au aceeaşi atitudine. Ei ne-au adus în această situaţie“, s-a plâns Tomasdottir, citată de publicaţia germană „Der Spiegel“. În ianuarie, în Bangladesh - Hasina Wajed a fost învestită din nou în funcţia de premier, după ce a mai ocupat acest post între 1996 şi 2001.

„Timp de mai mulţi ani, lumea a fost martoră la un transfer tăcut de putere, de la bărbaţi la femei. Astăzi, Marea Recesiune a transformat ceea ce era o schimbare evoluţionistă într-una revoluţionară“, scrie Reihan Salam, membru al Fundaţiei „New America“, într-o analiză apărută în ultimul număr al revistei “Foreign Policy“.

El spune că acest transfer de putere va fi accelerat de criza economică, deoarece din ce în ce mai mulţi oameni îşi dau seama că „acţiunile agresive, riscante, care i-au ajutat pe bărbaţi să-şi consolideze puterea s-au dovedit destructive şi nefuncţionale pe termen lung, într-o lume globalizată“.

Spiritul „macho“, vinovat de criză

image

Jadranka Kosor, noul premier croat Foto: Reuters


Argentina, India, Liberia, Filipine, Finlanda şi Irlanda sunt ţări care au femei-preşedinte. Germania, Mozambic, Ucraina, Haiti, Bangladesh şi Moldova au guverne conduse de femei. În 2001, economiştii Brad Barber şi Terrance Odean au arătat că există o legătură între investiţiile hiper-îndrăzneţe în pieţele financiare şi posesia unui cromozom Y.

Totul pare a indica faptul că dominaţia de către bărbaţi a sectorului financiar global a creat condiţiile pentru colapsul economic. Mai mult, susţine Salam, ei au fost ajutaţi de guvernanţii, în majoritate bărbaţi, ale căror politici au acţionat, conştient sau nu,  în acelaşi „spirit macho“.

image

Angela Merkel, cancelar al Germaniei, din 2005 Foto: EPA



„Femeile, considerate ca ansamblu, tind să se opună riscului şi sunt mai puţin sigure de sine decât bărbaţii, mai puţin agresive, mai empatice, mai puţin preocupate competiţie şi mai interesate de procesul de decizie consensual“, susţine Valerie Hudson, specialist în ştiinţe politice la Universitatea din Birmingham.

„Motivul este evoluţionist. Încă de la începutul lumii, femeile au fost nevoite să facă faţă predispoziţiilor bărbaţilor. Femeile tind să se opună riscului, deoarece ele trăiesc de obicei cu bărbaţi care acceptă riscul sau chiar îl caută. Femeile tind să fie mai puţin sigure pe sine decât bărbaţii deoarece ele trăiesc de obicei cu bărbaţi care sunt prea siguri pe ei. Din cauza acestui efect de balansare, ar putea fi luate decizii mai bune dacă femeile şi bărbaţii ar colabora“, spune ea.

Bărbaţii, cei mai năpăstuiţi pe timp de criză

image

Peste 80% din pierderile de joburi din Statele Unite ale Americii i-au afectat pe bărbaţi 



Criza a avut un impact disproporţionat asupra bărbaţilor, arată statisticile. Peste 80% din pierderile de joburi din SUA, începând din noiembrie anul trecut, s-au abătut asupra bărbaţilor, potrivit Biroului SUA pentru Statistici ale Forţei de Muncă. Cifrele sunt similare în Europa.

Aceasta deoarece sectoarele economice tradiţional dominate de bărbaţi (construcţiile şi mecanica grea) sunt într-un declin continuu şi mai rapid decât cele dominate tradiţional de femei (sectorul public, sistemul sanitar şi cel de educaţie). Până la finalul lui 2009, este de aşteptat ca recesiunea globală să trimită în şomaj până la 28 de milioane de bărbaţi, în întreaga lume.

image

Cristina Kirchner, preşedinte al Argentinei, din 2007 Foto: EPA


Mai rău, bărbaţii rămân şi mai mult în urmă în ceea ce priveşte dobândirea certificatelor educaţionale necesare pentru a avea success în economiile bazate pe cunoştinţe, care vor conduce lumea post-recesiune. În curând, în SUA, vor exista trei femei absolvente de colegiu la fiecare doi bărbaţi, iar o prognoză la fel de inegală există în restul lumii dezvoltate.

Reacţie globală

Deşi nu toate ţările vor răspunde actualei crize economice globale prin a-i alunga pe bărbaţi de la putere, reacţia împotriva acestora este „reală şi globală“, ne asigură Reihan Salam. „Cea mai de durată moştenire lăsată de Marea Recesiune nu va fi moartea Wall Street-ului. Nu va fi moartea finanţelor. Nu va fi moartea capitalismului. Aceste idei şi instituţii vor continua să trăiască. Ceea ce nu va supravieţui este bărbatul macho“.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite