Xenia, fata lui „Ion“ , nu a citit romanul lui Rebreanu

Are 85 de ani. Este una dintre cele şase fiice ale lui Ion şi ale Anei. Trăieşte şi azi în Prislop, unde a muncit pământul pe care tatăl său îl săruta ca pe o ibovnică.Xenia Pop nu are „Ion“ în casă şi nici nu a citit cartea. A văzut filmul şi spune că Rebreanu a mai şi „minţit“. „Ai mei au murit de moarte bună. Mama, adică Ana, nu s-a spânzurat“, spune Xenia.

Rebreanu nu şi-a consumat toată copilăria în Prislop (judeţul Bistriţa Năsăud). Casa părintească i-a fost cămin doar un an, între 1908 şi1909, apoi doar şi-a petrecut vacanţele liceale şi academice.

Timp suficient, însă, ca marele scriitor să-şi însuşească datinile, obiceiurile, trăirile şi relaţiile interumane specifice locului. Ideea romanului i-a venit atunci când l-a văzut pe Ion Boldijer sărutând pământul drept mulţumire pentru rodul bogat. Aşa a devenit Ion personajul central al unui roman capodoperă.

Chiar dacă mare parte din roman este ficţiune, unele personaje sunt reale: preotul Ioan Belciug,  învăţătorul Zaharia Herdelea (în fapt, Vasile Rebreanu, tatăl romancierului), Ion şi Ana. Ba, mai mult, Ion şi Ana au avut şase copii, dintre care trei trăiesc şi astăzi.

„Am pământ din cel moştenit de la ei”

Xenia Pop are 85 de ani, s-a născut şi a muncit de când se ştie pe partea ei de pământ lăsată moştenire de la părinţi. Are palmele aspre şi crăpate ca ogorul pe care îl săruta cu patimă tatăl său.

Cu o basma strânsă pe cap, cu fusta şi bluza albastre şi un şorţ indigo, pare ea însăşi coborâtă din roman. Este veselă şi vioaie în ciuda anilor scurşi care i-au coborât şi i-au îngroşat sprâncenele albite.Cuvintele ies uşor şuierate printre buzele supte din cauza dinţilor căzuţi: „Nu am cartea lui Rebreanu acasă, dar am văzut filmul. Aşa o juca de bine pe mama actriţa, de am crezut că e ea.

S-au mai făcut şi minciuni în el. Şi mama, şi tata au murit de moarte dată de Dumnezeu. Mama a murit la 84 de ani, nu spânzurată. Şi cu tata la fel. Altul o fost ăla omorât aici, mai în sus de casă, nu tata. Am pământ din cel moştenit de la ei, dar acuma nu-l lucrez, că nu mai pot. Pământul nu se mai lucrează, că toţi tinerii s-au dus în străinătate. Am rămas acasă numai noi, ăştia mai bătrâni”.

La mormântul Anei

Ana, soţia lui Ion

Ion (pe numele adevărat Ion Boldijer) a decedat de moarte naturală în 1935, iar Ana (Radovica Boldijer) a murit în 1973. Amândoi sunt îngropaţi în cimitirul din spatele bisericii. În centrul satului, peste drum de o cârciumă nouă, se află casa parohială.

Renovată şi îmbrăcată pe dinafară cu plăcuţe de mozaic galben cu romburi albastre este casa în care a locuit, între 1909 şi 1923, preotul Ioan Belciug din roman. Prin dreptul ei, pe o uliţă în dreapta, drumul urcă în pantă uşoară spre biserica satului, ridicată tot de Belciug.

Mormântul lui Ion şi al Anei Boldijer, din Prislop Foto: Lucian Muntean

Mormântul lui Ion şi al Anei este pe ultimul rând de sus, primul din stânga cimitirului. Datorită poziţionării, ai zice că cimitirul în sine a început a se contura abia după săparea mormântului lor. Explicaţia însă e simplă: cu cât erai mai sărac, cu atât te îngropau mai sus.

Pe crucea albă de ciment numele lui Ion şi al Radovicăi (Ana) amintesc de firava vremelnicie pământeană. Mai jos, impunătoare, crucile de marmură ale celor ce fuseseră mai pricopsiţi sunt puse tot spre aducere-aminte. Dar oamenii din Prislop şi toţi cei care au citit romanul doar numele lui Ion şi al Anei şi-l amintesc dintr-o licărire, oricât de sus şi de sărac ar fi mormântul acestora.

Nu am cartea lui Rebreanu acasă, dar am văzut filmul. S-au mai făcut şi minciuni în el. Şi mama, şi tata au murit de moarte dată de Dumnezeu.

Xenia Pop
fiica personajelor
Ion şi Ana

Liviu Rebreanu

S-a născut la 27 noiembrie 1885, la Târlişua, Bistriţa-Năsăud

A murit la 59 de ani, pe 1 septembrie 1944, la Valea Mare, Argeş.

A fost întemniţat pe rând la Văcăreşti şi Gyula. Potrivit mai multor petiţii transmise de el autorităţilor române, detenţia a avut drept cauză activitatea sa jurnalistică din Ungaria.

A fost sublocotenent la regimentul al doilea de honvezi regali din Gyula, a fost funcţionar, ajutor de notar şi gazetar.

A fost în două rânduri, 1929 şi 1941, director al Teatrului Naţional.

În 1930 şi-a cumpărat casă şi vie la Valea Mare, Argeş.

A fost înmormântat iniţial în cimitirul bisericii din Valea Mare, apoi a fost exhumat şi reînhumat în cimitirul Bellu din Capitală.

Cartea bate viaţa

Casa unde şi-a petrecut vacanţele scriitorul Liviu Rebreanu

Ion şi Ana, personaje reale, de altfel, au avut un anumit destin în carte şi unul cu totul diferit în realitate. Este adevărat doar faptul că Ana a avut mai mult pământ decât Ion.

În roman, Ion o ia de nevastă pe Ana doar pentru că aceasta avea pământ, el iubind-o, de fapt, pe Florica. Cu Ana, Ion a avut un băieţel, care moare fiindcă a fost înţărcat prea devreme.

Tot în roman, Ana moare spânzurată în şopron, iar Ion după ce este lovit cu sapa de Gheorghe, bărbatul Floricăi.
Pământul, în jurul căruia se învârte naraţiunea, ajunge, în final, în posesia bisericii unde slujea popa Ioan Belciug. Asta e cartea.

În realitate, însă, Ion şi Ana au avut o căsnicie închegată, sudată şi datorită celor şase copii pe care i-au avut împreună. Ion moare de moarte naturală în 1935, iar Ana abia în 1973, tot de moarte de la Dumnezeu, cum zice Xenia.

Agoniseala lor şi implicit pogoanele de pământ s-au împărţit copiilor. Trei fete mai trăiesc şi astăzi, dintre care Xenia, care îşi are lotul ei de pământ chiar în Prislop, ca moştenire directă a părinţilor Ion şi Ana Boldijer. Mormânul acestora din urmă se găseşte în cimitirul din curtea bisericii din Prislop, devenit azi cartierul „Liviu Rebreanu“ din Năsăud.