Realeşii

În perspectiva alegerilor parlamentare, cea mai importantă miză a votului de duminică a fost desemnarea preşedinţilor de consilii judeţene. Pentru prima dată, ei au fost aleşi pe

În perspectiva alegerilor parlamentare, cea mai importantă miză a votului de duminică a fost desemnarea preşedinţilor de consilii judeţene.

Pentru prima dată, ei au fost aleşi pe sistem uninominal, din primul tur, ceea ce le-a întărit în mod semnificativ influenţa în partid şi în teritoriul pe care îl administrează. "Căpitanii judeţelor" devin astfel o piesă de rezistenţă a partidelor.

Ei pot propune numirea şi eliberarea din funcţie a conducătorilor instituţiilor publice din judeţ.

Potrivit legii, preşedintele consiliului judeţean exercită funcţia de ordonator principal de credite. Mai mult, el întocmeşte proiectul de buget şi astfel în responsabilitatea sa se află toate investiţiile publice din acel teritoriu.

Încă din primul tur, în 23 de capitale de judeţ, primarii în funcţie au primit un nou mandat. În Capitală au fost reconfirmaţi doi primari de sector

Românii au început să voteze fapte, nu promisiuni. Aşa s-ar putea explica încrederea acordată primarilor care au făcut ceva pentru oraşele lor.

Alegerile locale din 2008 au arătat care sunt oraşele în care locuitorii au fost mulţumiţi de modul în care le-a fost administrată urbea. În acest sens, relevant este faptul că în 25 de capitale de judeţ şi în sectoarele 2 şi 3 din Bucureşti, electoratul să realeagă din primul tur, cu un procent destul de mare, primarul care a fost în funcţie în ultimul mandat.

Cei mai longevivi primari

Printre realeşi se numără Tudor Pendiuc de la Piteşti, Gheorghe Ciuhandu de la Timişoara, Johannis Klaus de la Sibiu, Radu Mazăre de la Constanţa, George Scripcaru de la Braşov, Cristian Anghel de la Baia Mare sau Gheorghe Ştefan de la Piatra Neamţ.

Edilul cu cele mai multe mandate, cinci la număr, este primarul din Piteşti. Tudor Pendiuc a obţinut pentru prima dată mandatul de primar în 1992 şi nu a mai dat din mână funcţia, cu toate că au trecut peste el cinci campanii electorale.

Pendiuc, în vârstă de 54 de ani, a câştigat încrederea piteştenilor prin implicarea în modernizarea oraşului, care a culminat cu deschiderea centurii pe profil de autostradă, la finele anului trecut.

El a fost în administraţie încă din 1990, întâi ca viceprimar al Piteştiului, până în 1991, apoi ca subprefect de Argeş până în 1992. Primar de meserie poate fi considerat şi Gheorghe Ciuhandu. El a obţinut cel de-al patrulea mandat la Timişoara, de unde nu a mai fost clintit de pe scaunul de primar din 1996. Ciuhandu a reuşit să păstreze emblema câştigată de Timişoara după Revoluţia din 1989.

Treabă nemţească

Un alt edil de top este primarul din Sibiu, Klaus Johannis. La vârsta de 49 de ani, Johannis rămâne pentru al treilea mandat consecutiv la cârma oraşului, după ce s-a făcut remarcat culegând laude pentru reuşita evenimentului "Sibiu, capitală culturală europeană".

El a demonstrat cum se poate reabilita un centru istoric aşa încât să fie şi remarcat. În plus, Johannis a fost şi printre primii edili din România care au atras investiţii pe care le-au folosit pentru dezvoltarea comunităţii.

Topul partidelor "realese"

Democrat-liberalii au cei mai mulţi primari de oraşe capitală de judeţ care au fost realeşi din primul tur, la scrutinul din 1 iunie. PD-L are 12 primari care nu vor mai avea emoţii în turul al doilea, 11 dintre ei sunt din ţară şi unul din sectorul 3 din Bucureşti, Liviu Negoiţă, care se află la al doilea mandat.

Partidul Social Democrat a ţintit din primul tur şase reşedinţe de judeţ, dar şi sectorul 2 al Capitalei prin Neculai Onţanu, care începe al treilea mandat. Liberalii au şi ei patru reşedinţe de judeţ, în timp ce ţărăniştii şi Federaţia Democrată a Germanilor îşi continuă administrarea în câte un oraş, Timişoara, respectiv Sibiu.