FOTO Războiul cu gândacul de bucătărie

Biologii de la Institutul Cantacuzino se „antrenează“ în stârpirea ecologică a gângăniilor de apartament. Specialiştii au găsit şi elixirul tinereţii fără bătrâneţe pentru gândaci: hormonii juvenili, care-i păstrează adolescenţi şi îi împiedică să se înmulţească.

FOTOGALERIE

Într-un subsol al unei clădiri a Institutului Cantacuzino din Capitală, câţiva biologi cresc ţânţari, muşte, gândaci, şoareci şi alte vietăţi aparent nefolositoare omului. Îi hrănesc, le schimbă culcuşul, vara au grijă să aibă aer, iar iarna îi încălzesc sub controlul termostatului. Totul, în scopul ştiinţei.

Ultimul lot adoptat de specialiştii institutului e de gândaci. Pe rafturile din crescătoria de la subsol stau câteva borcane mari, ca de murături. În interiorul lor, pe un pat de tărâţe şi cereale, fojgăie diverse specii de gângănii. Pereţii recipientelor sunt unşi cu grăsime pentru ca prizonierii să nu poată urca pe sticlă şi să iasă afară. „Acesta mare se numeşte Periplaneta americană, e cel pe care-l întâlnim afară, pe stradă", ne lămureşte entomologul Alexandru Vladimirescu, în timp ce ridică tifonul de pe un borcan.

Dintr-un recipient alăturat se aude cum se izbesc de sticlă câteva femele din specia românească de gândaci de canalizare, Blata orientalis le zic biologii. „Îi hrănim cu apă cu zahăr şi cereale şi facem cu ei teste de rezistenţă la diverse produse. Anumite firme apelează la noi ca să-şi testeze insecticidele", adaugă dr Vladimirescu.

Crizantemele care ucid

Biologul care s-a ocupat mai îndeaproape de viaţa gândacilor, Gabriela Nicolescu, de la Laboratorul de entomologie al Institutului Cantacuzino, ne spune că a fost preocupată de găsirea unei metode cât mai ecologice de stârpire a acestor vietăţi. Şi a găsit-o: „Am făcut studii cu extracte din diverse plante medicinale şi am observat că pelinul, crizantemele şi gălbenelele de curte sunt printre cele nocive pentru ei. Mai există o plantă numită neem, care se găseşte în India şi Egipt şi care are rezultate foarte bune", ne explică cercetătorul Gabriela Nicolescu.

Elixirul tinereţii

Însă cea mai interesantă cercetare pare a fi cea cu hormoni juvenili, lucrare pe care biologul Nicolescu, un fel de „dr Mengele" al gândacilor, a făcut-o în colaborare cu Institutul de Chimie din Cluj - Napoca. Specialistul Institutului Cantacuzino a constatat că aceşti hormoni menţin viaţa de larvă a speciei şi că aproape de metamorfoză nivelul lor scade în organismul „blatidelor", cum le spun gândacilor specialiştii. Cercetătorii din Bucureşti şi din Cluj au extras cu greu hormonii, în cantităţi extrem de mici, şi i-au ino­culat gângăniilor când acestea se apropiau de viaţa adultă. Aşa au ajuns să producă un fel de elixir al tinereţii fără bătrâneţe şi al infertilităţii pentru gândaci, folositor omului.

„Am constatat că mulţi dintre ei rămâneau veşnic tineri, dar nu se mai înmulţeau. Unii dintre ei au suferit diverse malformaţii ale picioarelor. În mod sigur s-a constatat că specia nu se mai perpetua la indivizii cărora li se inoculase hormonii juvenili", ne-a explicat Gabriela Nicolescu. Biologul de la Cantacuzino nu ştie dacă descoperirea sa a fost transformată într-un produs comercial de către colegii ei de la Institutul de Chimie din Cluj, dar ştie că în SUA se fabrică un astfel de insecticid netoxic.

Metoda clasică

Biologii de la Cantacuzino spun că una dintre cele mai ieftine şi eficiente modalităţi de stârpire a gândacilor rămâne cea cu acidul boric. Rezultatele ei: are mortalitate destul de mare, apar puţin adulţi şi nimfele se dezvoltă greu.

"Am constatat că mulţi dintre cei cărora li s-au inoculat hormoni juvenili rămâneau veşnic tineri, dar nu se mai înmulţeau."
Gabriela Nicolescu biolog Institutul Cantacuzino