Franţa a început războiul în Libia

Ofensiva aeriană împotriva forţelor colonelului Muammar Gaddafi a debutat ieri la ora 18.45 cu un raid al armatei franceze. Bombardarea Libiei a început la scurt timp după ce preşedintele Nicolas Sarkozy a anunţat începerea unei acţiuni militare occidentale conduse de Paris.

Franţa, Marea Britanie şi Canada şi-au trimis avioanele militare în Libia, ieri după-amiază pentru a opri măcelul pe care-l săvârşesc trupele loiale colonelului Gaddafi. Acţiunea militară, decisă în cadrul unui summit de urgenţă organizat la Paris, nu face decât să pună în aplicare rezoluţia Consiliului de Securitatea al ONU adoptată joi seară, care prevede impunerea unei zone de excludere aeriană în Libia.

Hillary Clinton, secretarul de stat american, a explicat că această zonă de excludere aeriană implică bombardarea unor obiective de la sol „pentru a proteja populaţia, avioanele şi piloţii". Franţa a fost cea care a lansat primul raid aerian, în Libia.

20 de aeronave franceze

Purtătorul de cuvânt al Statului-Major francez, colonelul Thierry Burckhard, a explicat că în intervenţia militară sunt implicate 20 de aeronave franceze. Explicaţia operaţiunii i-a revenit preşedintelui Sarkozy.  „În acord cu partenerii noştri, forţele noastre aeriene se vor opune oricărei agresiuni din partea avioanelor colonelului Gaddafi împotriva populaţiei din Benghazi (fieful opozanţilor regimului actual).

De acum avioanele noastre împiedică atacurile aeriene asupra oraşului", a declarat preşedintele francez Nicolas Sarkozy. „Alte avioane, franceze, sunt pregătite să intervină împotriva blindatelor care ameninţă civilii dezarmaţi", a mai spus el într-o conferinţă de presă, la finalul unei reuniuni de urgenţă la care au participat principalele ţări europene, reprezentanţi ai Organizaţiei Naţiunilor Unite şi membri ai Ligii Arabe.

Susţinere americană

Sarkozy a subliniat însă că „uşa negocierilor la nivel diplomatic"  se va redeschide în momentul în care atacurile organizate de forţele loiale lui Gaddafi vor înceta. El i-a cerut colonelului libian să respecte „fără întârziere şi fără rezerve", rezoluţia ONU ca să evite astfel escaladarea crizei. Sarkozy a subliniat că intervenţia armată  a fost decisă pentru „a permite poporului libian să îşi aleagă el însuşi destinul".

„Poporul libian nu va fi privat de drepturile sale prin violenţă şi teroare", a subliniat liderul francez. Statele Unite au transmis prin preşedintele Barack Obama că susţin operaţiunea militară contra regimului Gaddafi.  „Coaliţia noastră este pregătită să acţioneze în Libia. (...)

Poporul libian trebuie să fie protejat, iar în absenţa unei încetări imediate a violenţei împotriva civililor, coaliţia noastră este pregătită să acţioneze", a declarat liderul de la Casa Albă, aflat ieri în vizită oficială în Brazilia. Mesajul lui Obama a fost completat de secretarul de stat american, Hillary Clinton, care a subliniat că Statele Unite îşi pun la dispoziţie mijloacele militare de care nu dispun aliaţii lor. „America are capacităţi unice şi le va aduce în cadrul efortului militar al aliaţilor", a declarat ea. „Susţinem coaliţia internaţională care ia toate măsurile militare pentru aplicarea rezoluţiei ONU", a completat Clinton.  „Gaddafi continuă să sfideze lumea, atacurile asupra civililor continuă, orice întârziere va pune şi mai mult în pericol civilii", a mai adăugat ea.

Londra: „A venit timpul să trecem la acţiune"

Şi premierul  britanic, David Cameron, a ieşit, ieri, la declaraţii, spunând că a venit momentul să se „treacă la acţiune" în Libia. „Gaddafi a vrut acest lucru. El a minţit comunitatea internaţională, a încălcat armistiţiul. A continuat să îşi brutalizeze propriul popor. A venit, deci, timpul să trecem la acţiune", a declarat el pentru BBC. Şeful guvernului de la Londra a dat de înţeles că ofensiva militară împotriva Libiei a fost grăbită de încălcarea armistiţiului promis de colonelul Muammar Gaddafi imediat după adoptarea rezoluţiei ONU.

Germania nu participă

În timp ce Angela Merkel, cancelarul german, a anunţat că ţara sa nu participă la ofensiva militară din Libia, NATO nu s-a implicat, România nu a făcut anunţuri oficiale, Italia a transmis că, deocamdată, pune la dispoziţie bazele sale militare, dar că într-o fază ulterioară nu exclude o participare mai important.

„Pentru moment, Italia îşi pune la dispoziţie bazele şi, prin participarea noastră la coordonarea operaţiunilor, se va putea cere o participare a mijloacelor noastre", a declarat premierul italian, Silvio Berlusconi, cu precizarea că operaţiunile vor fi cel mai probabil coordonate de la baza NATO din Napoli. Potrivit unor informaţii, care nu au fost deocamdată confirmate de Washington, coaliţia occidentală ar putea utiliza în cadrul ofensivei aeriene drone, nave fără pilot pentru a bombarda obiectivele militare ale regimului Gaddafi.

Ameninţările lui Gaddafi

Colonelul Gaddafi a păstrat ieri-seară tăcerea. El a ameninţat însă, nu o dată, cu atacuri asupra aeronavele de pasageri ce traversează Marea Mediterană, dacă vor fi lansate atacuri aeriene asupra Libiei. „Orice act militar străin ar expune traficul aerian şi maritim din Mediterana unui contraatac", a declarat Gaddafi. Intervenţia occidentală a fost grăbită ieri de continuarea atacurilor împotriva opoziţiei din Benghazi, în ciuda armistiţiului promis de Gaddafi.

Scut pentru Gaddafi

Libienii nu s-au lăsat însă intimidaţi de ameninţările dictatorului şi au ieşit, ieri, cu miile în stradă pentru a sărbători eliberarea. Câteva sute de oameni s-au adunat însă şi în faţa cartierului general al liderului Muammar Gaddafi din Tripoli dar şi la aeroportul din Capitală, pentru a proteja cele două locaţii strategice de atacurile armatei franceze.

Moldoveni,în infern

Tamara Tânea, o femeie originara din Republica Moldova, aflata în oraşul libian Mizda, urmăreşte îngrozită evenimentele la televizor şi speră ca bombardamentele să nu ajungă şi în oraşul ei. În oraşul Mizda, oraş aflat la 300 de kilometri sud de Tripoli, se mai află alţi şapte moldoveni, medici şi asistente, care muncesc la spitalul din localitate.

„Conducerea spitalului de aici ne-a spus să nu ne fie frică şi ne-a rugat să nu plecăm, pentru că au nevoie de noi. Aici se nasc foarte mulţi copii şi ei au nevoie de noi", spune Tamara. Moldovenii ţin legătură cu Ambasada Ucrainei în Libia, deoarece Republica Moldova nu are o misiune diplomatică acolo. „În fiecare zi îmi telefonează soţul, foarte îngrijorat. Am vrea să venim acasă, dar sperăm că se vor linişti spiritele. (...) Acum ne este frică să pornim la drum, spre Tripoli, ca să plecăm cu avionul spre Moldova", a mai spus ea. Domnica Negru .

Detalii pe www.adevarul.ro