Răfuială mafiotă la nivel înalt / Avocatul şi mita pentru Blejnar

Un comisar superior al ANAF a fost arestat aseară într-o cauză în care se vehiculează şpăgi de aproape două milioane de euro. Denunţătorul în acest dosar este italianul Antonello Celestini, acuzat că ar fi fraudat statul român cu 40 de milioane de euro, în ciuda opoziţiei celor pe care acum îi acuză că i-ar fi mituit.

Un nou scandal de proporţii la Fisc şi la Autoritatea Vamală: un controversat om de afaceri italian acuză că persoane cu funcţii de conducere din cadrul celor două instituţii i-ar fi cerut 1,8 milioane de euro şpagă pentru a scăpa de controalele Fiscului şi pentru a-i şterge din pix datoriile avute către statul român. DNA a propus, ieri, arestarea preventivă a lui Adrian Nicolae Gavrilă, consilier superior în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) - Direcţia Generală Coordonare Inspecţie Fiscală, şi a avocatului bucureştean Marius Stăncescu. Cei doi sunt acuzaţi de mai multe fapte de trafic de influenţă. Instanţa a emis mandatele de arestare pentru 29 de zile.

Controversat, dar cu sprijin de la Finanţe

Denunţătorul în acest dosar este cetăţeanul italian Antonello Celestini, nimeni altul decât cel trimis în judecată de procurorii anticorupţie, la finele anului trecut, pentru evaziune fiscală de peste 40 de milioane de euro. Celestini este „coleg" în acest dosar cu fostul deputat PDL Graţiela Iordache. Aceasta, în calitate de secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a semnat, la 30 martie 2009, - în ciuda opoziţiei vehemente a ANAF şi a Autorităţii Vamale - un ordin prin care permitea firmei lui Celestini, CTS SRL (unul dintre acţionarii de la Galaxy Tobacco - fosta societate Tutunul Românesc), să transporte 871 de tone de tutun în Italia fără plata accizelor şi a TVA. Tonele de tutun au fost scoase din ţară în perioada 8 aprilie 2009 - 4 mai 2009, fără a se plăti accizele datorate statului.

Antonello Celestini a denunţat şpăgi de 1,8 milioane de euro Foto: Intact Images

„Coleg" de dosar cu PDL-ista Graţiela Iordache

Înainte de a apela la Graţiela Iordache, Celestini - care era consultant la Galaxy Tobacco - a încercat să scape de plata accizelor apelând la ANAF, dar şi la Autoritatea Naţională Vamală - Direcţia de Operaţiuni Accize şi Operaţiuni Vamale.

Citiţi şi:

Blejnar în acuză pe fostul şef al Vămii Constanţa Sud Agigea: „Era un blat general acolo!“

Această direcţie era condusă la vremea respectivă de Viorel Comăniţă, cel pe care Celestini îl acuză acum că i-ar fi cerut şpagă. Comăniţă este în prezent preşedinte interimar al Autorităţii Naţionale Vamale, în urma demiterii lui Radu Traian Mărginean, după scandalul de corupţie de la Vama Halmeu (Satu Mare). Mai mult, Comăniţă a fost unul dintre martorii care au dat declaraţii ferme împotriva lui Celestini în dosarul de evaziune fiscală în care italianul a fost trimis în judecată. Viorel Comăniţă a declarat la DNA, la 25 mai 2010, că „analizând adresa semnată de Graţiela Iordache, secretar de stat în Ministerul de Finanţe, am transmis că în această speţă se datorează plata accizelor, fiind vorba de o operaţiune comercială".

Şi şeful ANV de la acea vreme, Radu Traian Mărginean, care îndeplinea şi funcţia de vicepreşedinte al ANAF, a declarat în faţa procurorilor anticorupţie, tot la 25 mai 2010, că „la prima citire a adresei emise de Graţiela Iordache, apreciez că argumentaţia este incorectă pentru Galaxy Tobacco. Cu alte cuvinte, apreciez că, în legătură cu transferul cantităţii de tutun pe relaţia Galaxy Tobacco - CTS SRL, societatea Galaxy Tobacco trebuie să plătească accize statului român". De altfel, ANAF şi Vama Bucureşti au depus o plângere la DNA cu privire la faptele lui Celestini, iar procurorii anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a italianului, dar şi a Graţielei Iordache, graţie căreia tutunul brut a fost scos din România fără plata accizelor şi a
TVA-ului.

Viorel Comăniţă, şef interimar la Vămi, susţine că acuzaţiile împotriva sa sunt răzbunări neîntemeiate Foto: Intact Images

120.000, „plata" pentru deblocarea conturilor

DNA susţine că Adrian Nicolae Gavrilă, în calitate de consilier superior în cadrul ANAF, ar fi primit, în perioada 2007-2008, de la Antonello Celestini 120.000 de euro. Şpaga ar fi fost pentru ca Gavrilă să intervină pe lângă factori de decizie din cadrul ANAF asupra cărora ar fi avut influenţă, pentru a nu se recurge la blocarea conturilor firmei la care Celestini era acţionar. La acel moment exista riscul blocării conturilor de către ANAF din cauza neplăţii TVA la termen către stat. Faptele de corupţie ale lui Gavrilă nu s-ar fi oprit aici, susţin anchetatorii.

În cursul anului 2008, Adrian Nicolae Gavrilă ar fi pretins de la Celestini alţi 400.000 de euro pentru a interveni pe lângă o persoană cu funcţie de conducere la Administraţia Naţională a Vămilor (ANV), pe lângă care lăsase să creadă că are influenţă, astfel încât să fie efectuat transferul unei cantităţi de 960 de tone de tutun din România în Italia, fără plata accizelor aferente. Într-o emisiune de la Realitatea TV, Celestini a precizat ieri că este vorba despre Viorel Comăniţă, fost director al Direcţiei de supraveghere accize şi operaţiuni vamale din cadrul ANV.

Şpaga pentru un sechestru inexistent

Şi anul trecut, consilierul superior din cadrul ANAF ar fi pretins de la Celestini 200.000 de euro, spunându-i că va interveni pe lângă Comăniţă în vederea ridicării sechestrului de pe tutunul aflat în porturile Constanţa şi Giurgiu. Şeful Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, Liviu Durbac, a precizat că în noiembrie 2010, atunci când omul de afaceri Antonello Celestini a susţinut că i s-a cerut mită pentru a se ridica sechestru de pe nişte containere cu tutun, în vama constănţeană neexistând nicio situaţie de acest gen.

Avere recentă

Conform declaraţiilor de avere, Adrian Nicolae Gavrilă (38 de ani) nu a deţinut nicio casă, niciun teren şi nicio maşină până anul trecut. În prezent, Gavrilă are o vilă în cartierul bucureştean Băneasa şi conduce un autoturism Audi (din declaraţia sa de avere nu reiese că deţine vreun autoturism). În schimb, Gavrilă are o datorie de 200.000 de euro la o persoană fizică, credit contractat anul trecut şi scadent în 2030.

Destinatarul posibilului trafic de influenţă ar fi fost  Sorin Blejnar, şeful ANAF Foto: Marian Vilău

Avocatul şi mita pentru Blejnar

Avocatul Marius Stăncescu ar fi primit şi el, în august 2009, de la Celestini 50.000 de euro prin intermediul Amerisco Enterprises LTD -
societate de tip off-shore - pentru a interveni pe lângă comisari din cadrul Gărzii Financiare - Comisariatul General, pe lângă care a lăsat să se creadă că are influenţă, pentru a nu se constata, cu prilejul unei verificări la firma la care italianul era acţionar, fapte de evaziune fiscală şi de contrabandă.

Un an mai târziu, în noiembrie 2010, Stăncescu ar mai fi cerut 30.000 de euro, din care ar fi primit 21.000 de euro, pentru a interveni pe lângă persoane cu funcţii de conducere din cadrul ANAF, astfel încât aceştia să închidă ochii la faptele de evaziune fiscală şi de contrabandă pe care le-ar fi săvârşit Antonello Celestini. În aceeaşi lună, avocatul ar fi aruncat „oferta" către Celestini: 1.000.000 de euro pentru şeful ANAF, Sorin Blejnar. În schimbul şpăgii-record, Celestini urma să înfiinţeze o fabrică de ţigarete care să funcţioneze clandestin, ferită de controalele ANAF. Conform avocatului Marius Stăncescu, 10 la sută din şpaga solicitată urma să ajungă la el, iar restul, la însuşi şeful ANAF.

Sorin Blejnar nu a putut fi contactat, ieri, pentru a-şi exprima punctul de vedere cu privire la noile acuzaţii care i se aduc. În schimb, Biroul de Presă al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală a arătat că, în perioada 2009 - 2010, Garda Financiară şi Autoritatea Naţională a Vămilor au finalizat mai multe acte de control la societăţile deţinute de Antonello Celestini. Prejudiciul adus statului s-ar ridica la 357 de milioane de euro, constând în cea mai mare parte din accize şi TVA.

"Consider că aşa-zisele dezvăluiri făcute de Celestini nu reprezintă altceva decât o acţiune de răzbunare împotriva celor care au reuşit să descopere acţiunile de evaziune fiscală şi spălare de bani realizate prin firma sa."
Viorel Comăniţă şeful Autorităţii Naţionale a Vămilor

Şeful ANAF, acuzat şi de Costea

Fostul şef al Vămii Ploieşti Cornel Costea va afla astăzi dacă va fi cercetat în continuare în stare de arest sau va fi eliberat. El a fost arestat, săptămâna trecută, pentru luare de mită, fiind prins în flagrant. Costea a recunoscut că a luat şpagă, dar a precizat că o parte din bani ar fi ajuns chiar la şeful ANAF, Sorin Blejnar.