Putin se întoarce cu tolba plină din China

Putin se întoarce cu tolba plină din China

Premierul rus şi omologul său chinez au semnat contracte în valoare de 3,5 miliarde de dolari. Pe fondul scăderii cererii de hidrocarburi în Europa, Putin a căutat şi a găsit în China o gură de oxigen pentru companiile energetice ruseşti, în criză de lichidităţi.

Citiţi şi:

• China si Rusia au incheiat acorduri de 3,5 miliarde de dolari
• Gazprom: Rusia şi China au ajuns la un acord în privinţa livrărilor de gaz
• China şi Rusia îşi dau mâna pentru a exploata zăcămintele din Siberia

Rusia şi China au semnat, ieri, acorduri în valoare de 3,5 miliarde de dolari, dar foştii rivali strategici discută în continuare pe tema unei înţelegeri în sectorul energetic. Contractele au fost încheiate cu ocazia vizitei de trei zile  pe care o efectuează la Beijing premierul rus, Vladimir Putin, şi care a fost  consacrată intensificării legăturilor în domeniile energetic, politic şi militar.

Gaz contra împrumuturi

Vicepremierul rus, Aleksandr Zukov, a declarat că oamenii de afaceri ruşi şi chinezi au semnat acorduri comerciale, incluzând împrumuturi în valoare de 500 de milioane de dolari fiecare, de la Banca de Dezvoltare Chineză, către echivalentul ei din Rusia, VEB, şi de la Banca pentru Agricultură din China, către banca rusă controlată de stat VTB. 

Celelalte afaceri se referă la companii din China care investesc în industria constructoare din Rusia, a precizat Zukov. “Chinezii sunt interesaţi în obţinerea de participaţii (drepturi de proprietate)”, a mai spus oficialul rus, fără să mai dea alte detalii.

Presa rusă scrie că acordul în domeniul energiei se va referi la un contract de tipul “gaz contra împrumuturi”, similar celui de tip “petrol pentru împrumuturi”, în valoare de 25 de milioane dolari, care a fost finalizat la începutul acestui an.

Companiile energetice ruse, aflate în dificultate din lipsă de lichidităţi, au nevoie de finanţare din partea Chinei, în timp ce Beijingul a primit cu braţele deschise şansa de a diversifica pe viitor sursele de energie, necesare pentru a alimenta o economie ce se dezvoltă alert.

Criza economică globală a stimulat cooperarea dintre cele două ţări, mai ales că reducerea cererii de petrol şi gaze naturale, din partea Europei, a determinat Rusia să-şi diversifice pieţele de desfacere pentru aceste produse.

Gazprom şi China National Petroleum Corp., cel mai important producător petrolier chinez, au ajuns, ieri, la un acord în privinţa livrărilor de gaz rusesc.

Materie primă rusească, tehnologie chinezească

În plus, Rusia va pune la dispoziţia Chinei materii prime din Orientul Îndepărtat şi din Siberia răsăriteană. Acordul de colaborare prevede exploatarea în comun a zăcămintelor ruseşti, dar unităţile de prelucrare şi producţie vor fi construite pe teritoriul Chinei, scrie cotidianul economic „Vedomosti”.

Programul de cooperare pe perioada 2009-2018 între regiunile din Orientul Îndepărtat şi Siberia Răsăriteană ale Rusiei şi zonele din nord-estul Chinei a fost aprobat de preşedintele rus Dmitri Medvedv şi omologul său chinez Hu Jintao, la New York, la 23 septembrie.

Sunt prevăzute 250 de proiecte-cheie comune, marea majoritate fiind axate pe exploatarea zăcămintelor de cărbune, minereu de fier, pietre preţioase şi molibden. Partea chineză va construi fabrici de cupru, mobilă şi cărămidă.

 În următorii zece ani, cooperarea cu China va fi structurată după principiul “materia noastră prima – tehnologia voastră”, explică directorul Centrului pentru studii strategice, profesorul Aleksei Maslov.

”Problema nu este că Rusia nu ar dispune de tehnologii, ci pur şi simplu este mai ieftin să le aplici în China decât în Orientul Îndepărtat, o zonă încă sălbatică şi deocamdată destul de puţin propice organizării de producţii înalt tehnologizate”, spune expertul.

„Dezvoltarea regiunii este posibilă numai pe seama investiţiilor în energie şi în exploatarea de minereuri. Acolo nu pot fi puse la punct producţii de masă, pentru că nu există suficientă forţă de muncă. Partea chineză este dispusă să compenseze deficitul de forţă de muncă, prin înfiinţarea unor coridoare vamale speciale şi simplificarea regimului de vize pentru cei care vor lucra în regiune”, subliniază Maslov.

Acorduri militare

Premierul rus Vladimir Putin şi omologul său chinez, Wen Jabao, au semnat şi un acord interguvernamental privind notificarea lansărilor de rachete balistice şi un altul privind organizarea şi dezvoltarea trenurilor de mare viteză pe teritoriul Rusiei.

Şantier naval la Vladivostok

Rusia şi China vor construi un mare şantier naval la Vladivostok, în Orientul Extrem rus, a anunţat, ieri, la Beijing, viceministrul rus al Industriei şi Comerţului, Denis Manturov. Uzina locală care produce platforme de foraj marin va fi extinsă şi modernizată pentru ca aici să fie fabricate nave de mare tonaj. 25 la sută din capitalul viitorului şantier va fi deţinut de investitori străini.

Manturov a spus că o companie chino-singaporeză, Yantai, va construi, alături de ruşi, şantierul naval. Totalul investiţiilor se va ridica la 200 de milioane de dolari.

Cooperare spaţială

Directorul Roskosmos (Agenţia spaţială rusă), Anatoli Perminov, şi omologul său de la Agenţia spaţială chineză, Sun Laiyan, au semnat, în prezenţa premierilor Vladimir Putin şi Wen Jiabao, un program de cooperare spaţială pentru perioada 2010-2012.