Puciul naşte o funcţie nouă: Procuror European

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Şefii Comisiei Europene, Viviane Reding şi Manuel Barroso (în partea de jos), în plenul de la Strasbourg
Şefii Comisiei Europene, Viviane Reding şi Manuel Barroso (în partea de jos), în plenul de la Strasbourg

Comisia Europeană vrea înfiinţarea urgentă a funcţiei de Procuror General European, după derapajele antidemocratice din România.

România a deraiat atât de mult de la valorile democratice fundamentale ale UE încât, altături de precedentele Ungaria şi Italia, determină Executivul european să treacă la acţiuni mult mai dure şi valabile pentru toate statele UE. Noile intenţii ale Bruxelles-ului au fost anunţate exact în ziua în care preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, anunţa starea Uniunii Europene, iar europarlamentarii se pregăteau să asiste la dezbaterea referitoare la situaţia din România, care a avut loc ieri în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.

Barroso: avem limite în tratate

Un avertisment subtil,  însă foarte dur, a venit în discursul privind starea Uniunii Europene a lui Barroso: Bruxelles-ul caută noi intrumente pentru a interveni în derapajele de la democraţie, iar aceste instrumente vor fi mai mult decât „presiunea politică". „Uniune politică înseamnă că trebuie să consolidăm fundaţiile pe care Uniunea Europeană este construită, respectul pentru valorile noastre, statul de drept şi democraţia.

În ultimele luni am văzut o ameninţare a acestor valori în anumite societăţi europene", a spus Barroso. A punctat faptul că intervenţiile Comisiei Europeane şi ale Parlamentului European au jucat un rol decisiv în controlul acestor derapaje.  „Dar aceste situaţii ne-au arătat limitele instituţionale ale angajamentelor noastre. Avem nevoie să dezvoltăm un set de instrumente noi, nu doar alternativa între „soft power", presiunea politică, şi opţiunea „nucleară, adică invocarea articolului 7 din Tratatul UE", a avertizat Barroso.

Articolul 7  prevede posibilitatea suspendării voturilor unui stat membru în cazul în care se constată încălcări repetate ale valorilor fundamentale ale Uniunii Europene, printre care şi statul de drept. Această sancţiune presupune o procedură complexă şi a fost începută doar în cazul Austriei în perioada derapajelor extremiste ale lui Jorg Haider.

Voci importante din Parlamentul European au vorbit despre aplicarea procedurii de suspendare a voturilor României în Consiliul European din cauza derapajelor democratice şi instituţionale din timpul crizei politice care a culminat cu referendumul pentru suspedarea şefului statului.  „Angajamentul Comisiei Europene faţă de statul de drept va însemna şi instituirea unui birou al Procurorului General European, aşa cum este prevăzut în Tratatul UE", a afirmat Barroso, care a mai precizat că Executivul de la Bruxelles va veni rapid cu o propunere în acest sens în curând.

Starea democraţiei din România

Până aici, destul de vag. Precizările comisarului pentru Justiţie, Viviane Reding, în cursul dezbaterii legate de situaţia din România arată însă că „instrumentele" pe care Comisia le pregăteşte sunt mult mai eficiente. „O combinaţie de acţiuni în România au pus sub semnul întrebării statul de drept, echilibrul democratic şi independenţa justiţiei.

Noi am construit Europa pe independenţa justiţiei şi a statului de drept. Acestea sunt valori fundamentale a UE. Natura îngrijorărilor pe care le-a exprimat CE în legătură cu România se refereau la: respectarea normelor constituţionale, independenţa justiţiei şi statul de drept, deoarece legile şi ordonanţele de urgenţă au fost adoptate împotriva practicilor constituţionale", precizează Reding în declaraţia sa privind starea democraţiei din România.

Reding: Nu v-aţi oprit nici după referendum

Mai punctează o dată de ce a intervenit Comisia atunci când lucrurile au luat-o razna la Bucureşti. „Judecătorii şi procurorii au făcut obiectul unor presiuni din partea spectrului politic. Presiunile asupra justiţiei reprezintă ceva INACCEPTABIL, motiv pentru care Comisia a acţionat rapid şi hotârât", a spus vicepreşedintele CE. Reding a mai amintit de lista celor 11 angajamente luate de Ponta în faţa lui Barroso şi aduce situaţia la zi. „Autorităţile române au răspuns doar unora dintre acestea".

Dosarele şi demisiile lui Ioan Rus şi Victor Paul Dobre nu îi sunt deloc străine. Doar că nu pune nume. „Referendumul din România nu a pus însă capăt crizei politice. După referendum au existat acţiuni de influenţare a rezultatului votului. Preşedintele Barroso şi-a exprimat din nou îngrijorările pe 10 august într-o scrisoare transmisă premierului Victor Ponta", a reamintit Reding.  În sfârşit, o apreciere: decizia CCR a fost respectată şi ea reprezintă ocazia pentru normalizarea vieţii politice din România. Toate forţele politice ar trebui să profite de această ocazie.

Forţele politice însă au dat un spectacol de scandal şi isterie românească în faţa ei. La finalul dezbaterii, Reding pune concluzii. Nu se aştepta la mai mult: dezbaterea a fost politizată. N-are nicio legătură cu statul de drept. „Justiţia trebuie să fie oarbă, trebuie să nu recunoască nicio culoare politică, ci să reacţioneze numai la statul de drept şi la punerea sa în pericol. Nu avem mecanisme eficiente în UE pentru a îmbunătăţi funcţionarea statului de drept în statele membre mai eficient, mai clar. După ce un stat a aderat la UE, pare că nu mai avem niciun instrument pentru a verifica dacă toate aceste valori mai sunt respectate", a spus Reding.

Preşedintele Lituaniei: Maturizaţi-vă sau rataţi Schengen!

Dalia Grybauskaite, preşedinta Lituaniei, aflată în vizită oficială la Bucureşti, le-a transmis un avertisment dur politicienilor români: „Dacă nu veţi fi capabili să vă maturizaţi, să vă comportaţi responsabil politic, atunci povara va fi pe umerii poporului. Nu veţi putea avea suficiente resurse financiare de la UE, nu vi se va deschide zona Schengen. Şi acesta va fi eşecul tuturor partidelor politice", a spus Dalia Grybauskaite, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Cotroceni, împreună cu preşedintele Traian Băsescu.

„Aş dori să spun că această instabilitate pe care o putem vedea din exterior acum - schimbarea a trei premieri în şase luni - deloc surprinzător se reflectă şi în capacitatea dumneavoastră de a performa în UE, şi mă refer aici în special la capacitatea de absorbţie a fondurilor europene", a spus şeful statului lituanian.

Gâlceavă de Dâmboviţa la Strasbourg

Dezbaterea de la Strasbourg legată de situaţia politică din România a fost un rezumat al şirului nesfâşit de polemici şi atacuri din ţară. Nici nu au terminat bine de vorbit reprezentanţii Comisiei şi ai Consiliului că a început „marcajul USL-ist!" om cu om.

Manfred Weber este unul dintre liderii germani de la PPE şi cunoaşte bine dosarul aderării României la UE. „Se vorbeşte că, după ce a avut loc referendumul, au fost modificate listele de alegători. Să ştiţi că nu mă refer la o republică bananieră de la marginea mapamondului, ci despre un stat membru al UE, România", a spus neamţul. Reaminteşte că există un angajament al Guvernului Ponta faţă de Comisia Europeană. „Premierul Ponta a promis că va respecta angajamentele Comisiei, dar în România nu a făcut paşii ceruţi, ci, dimpotrivă, a încercat să genereze o atmosferă anti- europeană".

Viviane Reding, atacată la sacou

Pe aceeaşi temă intervine şi Cristian Preda care îi cere demisia lui Ponta. Austriacul Hannes Swoboda, liderul social democraţilor din PE, corectează din mesajele Comisiei Europene. „Ponta a respectat promisiunea privind cvorumul. Să vorbeşti despre o lovitură de stat în aceste condiţii mi se pare nedrept", spune Swoboda.  „Cel mai bun lucru ar fi alegeri prezidenţiale şi parlamentare şi apoi stabilite reguli de bună conduită", spune Sir Graham Watson, liberal.  Un olandez de la independenţi remarcă superior şi eurosceptic: „Ce ne băgăm noi în polemica asta de ţară bananieră?"

 Cătălin Ivan, liderul grupului europarlamentarilor PSD, intervine mai virulent ca Antena 3. „Doamna Viviane Reding v-aţi comportat ca un agent electoral pentru Traian Băsescu, cu haina portocalie pe care o purtaţi şi astăzi". Trece apoi la acuzaţii şi mai dure: „Prin declaraţiile dvs. aţi ajuns să umiliţi un popor întreg şi să amputaţi dreptul unui Parlament de a lua decizii. Aţi reuşit să impuneţi un preşedinte împotriva voinţei propriului popor".  Urmează Monica Macovei: „În acest moment, procurorii cercetează fraudele de la referendum. Sunt peste 500 de dosare. Există alegaţii legate de 1,5 milioane de voturi furate, iar potrivit declaraţiilor procurorului-şef al DNA s-au găsit fraude la referendum pentru până la 15% din voturi. Trebuie finalizate aceste dosare, trebuie menţinuţi aceşti procurori pentru că vor să-i dea afară".

Vadim, aceleaşi obsesii

Surpriza finală: Vadim Tudor. Nu ţine nici cu Băsescu, nici cu Ponta. Îşi iubeşte ţara, îi mulţumeşte lui Reding şi are două convingeri: „În România toate alegerile sunt furate" şi „România e o colonie americană".

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite