Adevarul.ro

Psihologul Daniel David, şeful Catedrei de psihologie clinică şi psihoterapie de la UBB, a explicat pentru agenţia Mediafax comportamentul protestatarilor, al jandarmilor şi prin ce diferă manifestaţia din Capitală de cele din provincie.

Psihologul spune că evoluţia manifestaţiilor depinde de modul în care vor reuşi să se coalizeze pe un singur scop comun: "Dacă mulţimile care au scopuri diferite reuşesc să găsească un scop superior, care să le mobilizeze în aceeaşi direcţie, atunci aceste manifestaţii vor continua. Dacă au un scop comun, atunci ar putea atrage masa mare a populaţiei, care încă nu a venit, pentru că nu ştie pentru ce să vină: pentru taxa auto, pentru Roşia Montană, pentru căderea preşedintelui sau a Guvernului sau pentru Legea sănătăţii. Dar, dacă se coalizează pentru un scop comun, cum ar fi alegerile anticipate sau să nu se comaseze alegerile, un scop politic important comun, atunci protestele vor continua", a spus Daniel David.

Un protest, mai multe mulţimi

Daniel David a explicat că, în cazul unor proteste de stradă, apare un amestec de mulţimi şi grupuri, mulţimea reprezentând un număr de indivizi care sunt adunaţi prin prisma unor scopuri şi dorinţe mai mult sau mai puţin stabile.

"Am avut ca tipologii diverse mulţimi, orientate unele pe probleme politice sau pe alt tip. Avem mai multe mulţimi pentru că nu au aceleaşi scopuri. Unii au ca scop Legea sănătăţii, alţii cer căderea Guvernului sau demisia preşedintelui, salvarea Roşiei Montane, majorarea pensiilor sau anularea taxei auto. Sunt mulţimi diferite, dar ghidate de legea uniformităţii. Indivizi care au un scop comun tind să reacţioneze şi să aibă reacţii comportamentale în concordanţă cu scopul respectiv”.

“Alt om”, în mulţime

“Unii dintre ei, aflaţi într-un alt context, nu ar avea comportamentul pe care îl au într-o mulţime, fiindcă mulţimea este un context care le amorsează comportamentul. De exemplu, un om aflat într-o biserică nu spune glume, dar într-un bar da. Aşa se întâmplă la proteste, dacă te-ai afla într-un alt context nu ai avea un anumit comportament, dar, dacă eşti într-o mulţime care îşi asumă un scop comun, poţi avea un anumit comportament", a precizat David, pentru Mediafax.

La toate protestele, mulţimea este instabilă afectiv

El a subliniat că în cazul protestelor de stradă mulţimea este extrem de instabilă afectiv, îşi schimbă rapid starea afectivă, de la stări emoţionale pozitive la cele negative, iar de aici apar şi reacţiile impulsive.
"Mulţimea reacţionează impulsiv pentru că scopul lor este unul care nu a fost atins. Ai o mulţime de indivizi frustraţi, pentru că asta înseamnă frustrarea, am un scop care nu este satisfăcut. Cea mai tipică reacţie la frustrare este nemulţumirea, furia şi agresivitatea. Asta se întâmplă cu toate mulţimile respective. Nu avem o mulţime de manifestanţi, ci mulţimi de manifestanţi", a afirmat Daniel David.
 
Jandarmeria nu trebuie să reacţioneze standard, ci funcţie de mulţime

Psihologul a susţinut că, ştiind toate aceste lucruri de psihologie socială, şi Jandarmeria trebuie să ştie cum să se comporte cu astfel de mulţimi.
"Ştiind că mulţimea este irascibilă şi îşi schimbă rapid dispoziţia afectivă, cea mai bună atitudine pe care trebuie să o ai este una calmă şi non-agresivă, dar fermă. Problema este că atitudinea unor jandarmi din Bucureşti a fost încărcată de agresivitate şi forţă. Şi pedepsele care se dau trebuie să fie în concordanţă cu ceea ce se întâmplă, aplicate imediat după ce cineva a greşit şi a aruncat cu piatra. A doua caracteristică trebuia să fie atitudinea calmă şi non-agresivă, dar fermă, dar aici s-a greşit, pentru că am văzut cum jandarmii, după ce au izolat pe cineva, îl bruscau într-o manieră gratuită, deşi acesta a fost izolat. Dacă îl baţi, îl întărâţi şi pe el şi pe alţii care văd. Aici a fost o greşeală. Apoi trebuie să întăreşti comportamentele alternative, adică nu te comporţi la fel şi cu cel care înjură şi aruncă cu pietre şi cu cei care protestează paşnic", a menţionat David.

În ceea ce priveşte grupurile, şeful Catedrei de psihologie clinică şi psihoterapie a Facultăţii de Psihologie a Universităţii "Babeş-Bolyai" a afirmat că în grup nu sunt numai un număr de indivizi care sunt împreună prin prisma unui scop mai mult sau mai puţin stabil, ci acesta presupune un număr de indivizi legaţi între ei prin valori şi atitudini comune, au organizare, au leadership, au roluri.

"Am văzut grupuri cum sunt galeriile echipelor de fotbal sau studenţii. Faţă de aceste grupuri, jandarmii trebuie să aibă un comportament diferit decât faţă de mulţimi. Ştiind grupul şi structura, ştiind leadership-ul, când sunt probleme ştii unde să acţionezi, la nivelul de conducere a grupului. La mulţimi nu ştii ce se poate întâmpla, deci trebuie să ai strategii diferite", a explicat psihologul clujean.

Protestul ca spectacol

Daniel David a spus că în cadrul mulţimilor, ca profil, sunt oameni care protestează pentru că sunt îndrituiţi, au motive bine definite, chiar le-a ajuns cuţitul la os, au probleme, nu au bani, dar alţii sunt acolo doar pentru că sunt antisistem, ar fi fost prezenţi la orice manifestaţie şi se adună prin reţele de socializare, fiind mai agresivi.

"În plus, mai apar oameni care se duc la proteste ca la spectacol", a adăugat David.

Protestatarii din Capitală, nici mai agresivi şi nici mai culţi decât cei din provincie

El nu crede că locuitorii Bucureştiului, unde au avut loc violenţe, ar fi diferiţi faţă de restul locuitorilor ţării, deosebirea fiind doar faptul că în Capitală au fost mai mulţi protestatari, "iar întotdeauna când mulţimea este mare şi probabilitatea ca reacţia să fie agresivă este mai mare".

"Probabil şi reacţia Jandarmeriei a fost una care, în loc să fie fermă, a fost, poate, pe alocuri, agresivă. În celelalte oraşe, unde au fost zeci sau sute de manifestanţi, presiunea mulţimii nu a fost atât de puternică, iar jandarmii nu au avut o atitudine agresivă. Nu aş face o diferenţă între gradul de cultură şi educaţie al bucureştenilor faţă de alţi locuitori ai ţării", a explicat Daniel David.